În data de 31 ianuarie 2022 s-a desfășurat, prin intermediul Zoom în format videoconferință, reuniunea comună GL 4 Cercetare și inovare – SGL 1.3 Intervenții în domeniul agricol din cadrul Comitetului Consultativ Tematic pentru elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027 (CCT PNS).
În deschiderea reuniunii, dna. Daniela Rebega,director general al Autorității de Management pentru PNDR (AM PNDR) a mulțumit tuturor membrilor grupurilor de lucru pentru prezență și pentru acceptarea invitației la dezbaterea MADRcu privire la intervențiile adresate sistemelor de cunoștințe și inovare în agricultură, formare și consultanță agricolă, dar și grupurilor operaționale PEI.Directorul general al AM PNDRa prezentat ceilalți participanți, respectivdna. Cristiana Constantinescu – coordonator al grupului pentru finalizarea PNS,dl. Bogdan Alecu – director general adjunct al AM PNDR, dna. Andreea Agrigoroaei – director în cadrul AM PNDRși dl. Cristian Voinescu – consilier în cadrul AM PNDR.
Dna. Daniela Rebega a punctat anumite aspecte noi față de discuțiile din subgrupul de data trecută, în sensul că au mai avut loc câteva revizuiri asupra fișelor care în parte sunt și urmare consultării din grup, iar altele sunt datorate noii abordări de reducere a informațiilor suplimentare și încercării de a păstra în intervenții aspecte ale Regulamentului European. A menționat că vor fi dezbătute 4 intervenții, propunerea fiind ca prima discutată să fie abordarea generală AKIS, sistemul de cunoștințe și inovare și să se puncteze aspectele de noutate în cadrul consilierii agricole și transferului de cunoștințe, după care se primesc din partea invitațiilor întrebări și observații, iar în partea a doua a ședinței să se prezinte și intervenția adresată cooperării și inovării în agricultură prin intermediul grupurilor operaționale.
În continuare, dl. Bogdan Alecu a făcut o scurtă prezentarea AKIS și a precizat că de la ultimul grup de lucru care a privit transferul de cunoștințe și AKIS au fost primite o serie de observații de la mai mulți actori implicați, o parte dintre acestea fiind transpuse în intervenție. AKIS are o abordare, o logică orizontală, asupra a tot ce înseamnă Programul Național Strategic (PNS) pe viitor și luând toate aceste informații și analizându-le, concluzia vizează necesitatea unei arhitecturi organizaționale, diferită de tot ceea ce a fost până acum, de ceea ce s-a întâmplat cu măsurile 1 și 2 și cu alte intervenții conexe. În acest sens, a fost prezentată și explicată diagrama AKIS.
În primul rând, va exista o Unitate de Coordonare a AKIS, care va funcționa în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și va avea două elemente de sprijin și nu numai, tot în cadrul ministerului, respectiv Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală – care va sprijini tot ceea ce înseamnă evenimente pe zona AKIS, cât și unitatea privind Parteneriatul European pentru Inovare (PEI AGRI) – momentan inactiv ca urmare a lipsei proiectelor finalizate din fosta perioadă de programare, dar care va fi activat, cu siguranță, în viitor.
Aceste trei unități și instrumente de lucru vor fi direct conectate la Unitatea de Sprijin a AKIS, în cadrul căreia vor participa toți cei interesați și prezenți în cadrul acestei consultări, în calitate de factori de decizie referitor la transferul de cunoștințe, consiliere și inovare și nu numai, întrucât se dorește realizarea unor acțiuni bidirecționale, în sensul de a transmite informații către fermieri, din direcția Autorității de Management și a Agențiilor de Plăți, cât și de a aduna, centraliza informațiile primite din partea fermierilor cu privire la diferite aspecte ale programului.Ulterior, aceste informații interpretate au ca scop să producă efecte orizontal de-a lungul tuturor măsurilor programului, dar cu efecte directe asupra transferului de cunoștințe, consilierii grupurilor operaționale și a inovării în general.
În principiu Unitatea de Coordonare a rețelei va funcționa pentru cei care sunt membri în comitetul de monitorizare, exact cum se întâmplă acolo unde Autoritatea de Management vine cu o propunere, iar comitetul de monitorizare o dezbate și ulterior o aprobă. Acest lucru se va întâmpla și aici,în sensul în care Unitatea de Coordonare va fi practic un serviciu din cadrul Autorității de Management cu o Unitate de Coordonare teritorială, respectiv Compartimentele de Dezvoltare Rurală Județene (CDRJ), toate centrele Agenției Naționale a Zonei Montane (ANZM), toate Direcțiile Agricole Județene să lucreze împreună pentru a promova idei, tipuri de formare profesională, tipuri de consiliere pentru fermieri în raport cu necesitățile fermierilor. Ulterior trebuie realizată o prioritizare, poate în raport și cu zona geografică în care se vor întâmpla aceste acțiuni.
A dat un exemplu concret și anume că fermierii din Vaslui pot fi mai interesați pe zona de eco-scheme, iar fermierii din Hunedoara de zona de digitalizare a fermei sau de lanțul scurt și se vrea astfel să se poată personaliza acțiunile de formare profesională sau de consiliere în funcție de necesitățile reale din teritoriu și în funcție de necesitățile geografice, să nu mai existe o abordare națională în care toți fermierii sunt tratați identic, indiferent de nevoile lor reale.
Practic după ce toate aceste informații se strâng, ele sunt discutate în Unitatea de Sprijin și se primește acordul pentru ele, apoi se vor duce mai departe în platforma digitală; este un element care va trebui creat, obligatoriu prin regulament, unde practic va fi precum o agora, locul de întâlnire atât pentru necesități cât și pentru diseminarea, monitorizarea rezultatelor fiecărei acțiuni făcuteîn cadrul AKIS. Ulterior, din această platformă de identificare a nevoilor,acestea se duc strict spre finanțare, în intervențiile pentru formare, consiliere, grupuri operaționale și ajung în final la fermieri și la antreprenorii locali.
A precizat că denumirea de “antreprenor local” a fost dată pentru a nu se neglija zona de dezvoltare rurală.Prioritatea vor fi fermierii, agricultura, industria agroalimentară, dar cu siguranță în efortul acesta de a identifica nevoile vor fi și pe zona aceasta câteva nevoi cărora li se va facilita accesul înspre cunoaștere sau consiliere viitoare.
Pe de altă parte, tot din regulament rezultă că rolul AKIS este de a facilita grupurilor operaționale din viitorul Parteneriat European de Inovare accesul spre ceea ce înseamnă “Horizon Europe”,este un deziderat al Comisiei prin regulament, și în cazul grupurilor operaționale din România trebuie identificate cele care doresc să meargă spre această zonă.
În acest sens, atât pe viitoarele teme de grupuri operaționale, cât și pe crearea de grupuri operaționale se va face o legătură cu un alt instrument al MADR, respectiv cu ADER.
Din bugetul național sunt sprijinite teme de cercetare pentru institute și se pot iniția discuții și cu ASAS pentru a se găsi cea mai bună formulă astfel încât temele pe care institutele de cercetare le au în cadrul ADER să poată fi mai ușor pliate pe nevoile fermierilor. Prin AKIS se mai pot identifica aceste nevoi, viitoare nevoi, pot fi supuse atenției institutelor de cercetare și ASAS împreună cu Unitatea de Sprijin, astfel încât să găsească acele idei care se pot implementa, pentru a se crea grupuri operaționale în paralel, din acele idei și cu scopul final de se ajunge în zona de “Horizon Europe”.
Directorul general adjunct al AM PNDR a prezentat diagrama organizațională și a explicat ce înseamnă unitatea de sprijin AKIS, pentru a se înțelege toate relaționările și fenomenele care trebuie să se întâmple în cadrul Unității de Sprijin, unde trebuie să intre tot ce înseamnă zona de educație, de la licee și universități agricole, școli profesionale, cercetarea – institutele de cercetare, serviciile de consultanță privată, asociații reprezentative ale fermierilor, alte organizații interesate care își pot aduce contribuții în mod real și toate instituțiile subordonate ale MADR, sau din cadrul ministerului care pot avea o contribuție pe zona aceasta – APIA, AFIR, Direcția Generală de Politici Agricole și orice alt tip de agenție sau direcție din cadrul sau în subordinea ministerului care pot ajuta în sensul acesta.
Dl. Bogdan Alecu a dat cuvântul dlui. Cristian Voinescu – consilier în cadrul AM PNDR, care a prezentat intervențiile. Acestaa specificat că, față de întâlnirea precedentă, au mai fost operate anumite modificări, multe dintre observațiile transmise au fost luate în considerare, iar alte aspecte au fost regândite.
Atât transferul de cunoștințe cât și serviciile de consiliere în afaceri agricole vor funcționa sub umbrela AKIS, atât din perspectiva aprobării domeniilor tematice, cât și din perspectiva selectării și mai apoi, a integrării consilierilor în cazul proiectelor de consiliere. În ceea ce privește transferul de cunoștințe, a fost extins domeniul formării profesionale de la fermieri la toate categoriile de persoane care își desfășoară activitatea în domeniul dezvoltării rurale. În acest caz, sunt vizate serviciile de agroturism, de marketing sau digitalizare.
De asemenea, au fost operate anumite modificări în ceea ce privește principiile de selecție, astfel încât, la principiul nivelului calitativ al proiectului sunt vizate anumite proiecte care prevăd vizite la ferme și au fost introduse ferme demonstrative, tehnologii moderne, de tip e-learning și care pot constitui următoarele criterii de selecție.
Totodată, a fost prevăzut principiul impactului operațional, al teritoriului, capacitatea de a susține cursuri în mai multe județe, aspecte care au rezultat din programarea anterioară. Și nu în ultimul rând, este vorba de principiul parteneriatului, unde au fost introduse ferme demonstrative.
În ceea ce privește consilierea în afaceri agricole, accentul va fi pus pe calitatea proiectelor, atât din punct de vedere al complexității acestora, cât și din punct de vedere al inovării.
În ceea ce privește principiile de selecție, a fost introdus principiul capacității pentru inovare, referitor la tipul de consiliere acordat și care poate să fie individuală sau de grup în cazul formelor asociative. De asemenea, au fost avute în vedere anumite metode inovative, cum ar fi utilizarea anumitor platforme sau a unor hub-uri de inovare.
Principiul calității furnizorului de servicii de consiliere – vizează numărul de proiecte de finanțare, precum și acoperirea teritorială a proiectului, precum și experiența consultanților.
De asemenea, au fost operate modificări în ceea ce privește beneficiarii, în sensul că se va propune ca serviciile de consiliere să fie mult mai targetate în vederea selectării directe a consilierilor, care pot fi persoane fizice sau reprezentanți ai anumitor entități publice sau private, în scopul integrării acestora în AKIS.
Dna. Daniela Rebegaa invitat participanții la reuniune să își prezinte punctele de vedere referitor la subiectele prezentate.
Dl. Cristian Găina – reprezentatul AMCOR– a intervenit spunând că așteaptă demult această rețea AKIS și aceste măsuri care trebuie să dea o valoare certă și practic sunt substanța competitivității și competiției unui fermier. Nuse pot pune bazele doar a unei structuri patrimoniale, ea este suport și instrument pentru tot ce înseamnă valoare, profesie, inovație, competitivitate și fermierul oricât ar fi de bun nu poate acoperi aceste centre de performanță decât dacă are o dimensiune foarte mare iar capacitatea economică îi permite să aibă specialiști “in house”.
Majoritatea celor care au un potențial de creștere și creează aceste agregări sectoriale au nevoie de o relație directă și subvenționată sau finanțată prin aceste măsuri, ca să poată să înțeleagă modul în care ei se integrează în sector.
Dl. Cristian Găină a punctat că AKIS și toate cele 3 măsuri sunt destul de largi ca orizont și nu vrea să dilueze foarte mult prima întâlnire. Legat de fișa trimisă a precizat că ar mai trebui completat cu clustere, poli de competitivitate, companii spin-off și cu alte entități care se creează în măsura 16.4, pentru că nu toate acordurile de parteneriat existente acum ca și proiecte se vor defini doar ca organizații sau asociații profesionale, gen cooperativă agricolă. Pe măsura 16.4, unde sunt și universitățile implicate, acestea își doresc foarte mult să ducă partea de idee de cluster la nivelul acestor acorduri de parteneriat, transformate în entități juridice. La fel, la unitatea de sprijin AKIS, pe lângă toată lista scrisă, după ONG-uri de profil și asociațiile profesionale ar fi bine de văzut inclusiv tipul de cluster-ro, pentru că sunt asociații profesionale, iar asociațiile de cluster nu sunt de profil, clusterul înseamnă o formă de organizare a inovației, nu este un profil în sine, este un multi-profil și au mare experiență pentru că nici un sector nu funcționează independent, ci interdependent. Agricultura depinde de genetică, de tehnologie, de inovație, de robotică, de procesare de piață, de comportament. Lapunctul 4 – consilier AKIS, la ultima frază,propune să fie luați în considerare și fermierii activi, care au posibilitatea prin aceste măsuri să își declare statut de stațiune didactică – ferma proprie.
Foarte important, acestea vin în completarea stațiunii didactice pe care universitățile academice le au foarte bine specializate și asigură o mai mare diseminare în diferite condiții și specificități agricole care permit o mai bună valorificare. Chiar dacă nu este o stațiune didactică de cercetare, cum este cea a academiei,ci este una în care se pot disemina rezultatele, și se poate urmări dacă pot fi aplicate în anumite sectoare. Ar trebui definit și un statut de fermier care lasă lot experimental, o stațiune experimentală, în care lasă cercetarea să analizeze și să valideze anumite lucruri pe zona de cercetare, pentru că asta înseamnă diseminarea. Nu este doar “in house”în stațiunea proprie, ci este o diseminare dincolo de stațiunea proprie și alte ferme.
A precizat că a urmărit cu atenție diagrama AKIS și dacă la nivelul Unității de Coordonare AKIS lucrurile arată foarte bine ancorate, în parteneriatele care se doresc acolo, adică participanți sau membrii în structură, pe desen lucrurile se duc către o Unitate de Coordonare la nivel teritorial sau județean, unde nu vor putea fi acoperite aceste competențe puse în structura de minister.Aici ar trebui prevăzut la nivel regional, cât din competențele structurii Unității de Coordonare se duc până la nivel de DAJ sau CDRJ, probabil specificități, nu la nivel integrat.
La măsura de transfer de cunoștințe, apare din nou la punctul 1.1.6, formarea profesională de scurtă durată dovedită prin emiterea unui certificat de participare.
Participarea nu este totul, dacă nu putem să dăm calificare pentru că nu suntem încadrați pe calificare, măcar un certificat de specializare sau perfecționare ca să se vadă totuși că valoarea este de transfer de cunoștințe. Participarea nu înseamnă transfer de cunoștințe, este mai mult informare, dacă participi ești informat. Un transfer de cunoștințe trebuie să aibă măcar o perfecționare, o specializare într-o anumită temă. S-a mai vorbit la un moment dat în prezentare despre experiența consultanților și s-a văzut cum a fost catalogată experiența consultanților. În acest sens, ar dori să discute pe această temă – ce se înțelege prin experiența de consultanță asimilată POSDRU/POCU, sau consultanță asimilată în agricultură și tehnologia agricolă, sau o îmbinare între cele două, pentru că așa lucrurile pot avea conotații complet diferite.
Dl. Bogdan Alecu a luat cuvântul adăugând că vor analiza cu mare atenție observațiile făcute de domnul Cristian Găină și a răspuns că a făcut referire la Unitatea de Coordonare teritorială AKIS și aici necesitatea acestei unități teritoriale a venit din experiența implementării măsurilor din cele două foste exerciții financiare, referindu-se la măsurile de formare profesională și consultanțăși zona de grupuri operaționale. Pe această zonă, ministerului sau Autorității de Management i-a fost greu să ajungă la acei fermieri mici, care la momentul de față nu sunt targetați de către companiile private de consultanță, deoarece în general acestea se duc spre fermierii mai mari, investițiile mai mari, în zona aceea trebuie lucrat și în acest sens va fi nevoie de niște ochi și urechi din teritoriu pentru a avea informații cât mai rapid despre ce se întâmplă și pentru a culege nevoile și necesitățile lor.
Pentru Unitatea de Coordonare teritorială AKIS s-a propus ca începând de anul acesta și continuând anul viitor, să fie organizateniște cursuri de formare pe zona AKIS și să se aplice chestionare, astfel încât personalul din teritoriu să fie instruit și să poată informa cât mai clar fermierii.
Simpla promovare pe interneta demonstrat că nu este suficientă ca informații să ajungă adecvat la fermieri. Trebuie căutate și metode alternative, personalul instruit va fi un instrument al Unității de Coordonare centrală AKIScare va executa niște sarcini bine stabilite de către minister, de colectare a informațiilor, a nevoilor din teritoriu și de promovare a programului în zona aceasta de fermieri medii și mici, pe niște proceduri și canale foarte bine definite. Momentan nu o să aibă capacitate de decizie sau de coordonare a tuturor acestor informații, dar ulterior se va face si acest lucru.
Dl. Cristian Găină a afirmat că este de acord, dar că rămâne la ideea că unitatea centrală este cea care generează conceptul, politicile directoare, iar unitatea teritorială rămâne cu anumite specificități și va duce aceste informații cât mai aproape de fiecare fermier, care nu are acces în mod direct datorită dimensiunii economice, nu poate lua consultanța în cadrul companiei, este mic și are nevoie de această susținere. Daca se dorește extrapolarea, toată structura de sus până jos, pentru că jos nu o să se poată realiza comasarea de profesioniști, de tehnologie, este mai greu. Așa cum rezultădin fișă, se urmăresc specificități, însă a arătat că universitatea de la Timișoara creează anumite specificități care pot să difere de universitatea de la Iași, care are alte specificități, tot sectorul academic va da o specificitate, nu se știe dacă este un master pan-agricol, sau niște politici agricole, sau de potențial agricol regândit pentru micul fermier, bine ar fi să fie un studiu de genul acesta, ca să poată să caleze, ceea ce celelalte măsuri nu au calat foarte tare pentru că s-au legat doar de patrimoniu, de achiziții, de investiții.
Dna. Daniela Rebega a intervenit întrebând ce anume ce a vrut să spună domnul Cristian Găină prin companii spin-off.
Dl. Cristian Găină a explicat că acest termen este luat din zona de cercetare-dezvoltare pe anumite caracteristici, iar acum, folosindu-se digitalizarea ca o chestie generală, spin-off, asta aduce mai multe sectoare adunate ca într-un fel de start-up, asta înseamnă spin-off de cercetare. Acestea pot fi asimilate cu grupurile create pe 16.4, toate asociațiile care se constituie în baza acordului pot fi eligibile dacă nu se duc pe asociație cooperativă, se duc în zonă de cluster sau Ordonanță 26/2000, sau o structură comercială, pot deveni spin-off-uri pentru integrarea a ceea ce noi ne propunem, nu doar la nivel de proiect și de procedură, ci de sustenabilitate prin bioeconomie, economie circulară, impact de mediu.Adică modul în care se vor dezvolta lucrurile plecând de la ceea ce se oferă ca pachet, se va dezvolta în funcție de nivelul de piață și anumite livrabile pentru cei atrașiîn aceste structuri. Aceste structuri trebuie să se dezvolte, iar ca să se poată dezvolta trebuie să aibă o cercetare de piață, informații cu privire la niște necesități și așa se transformă în furnizori de informație, nu neapărat doar procesator și de branding.
Dna. Daniela Rebega a mulțumit pentru clarificări și l-a invitat să ia cuvântul pe dl.Valeriu Tabără – președinte ASAS.
Dl. Valeriu Tabără a menționat importanța cercetării agricole românești, cu impact asupra economiei rurale, condiționalitățile din Pactul Verde European, dar și-a exprimat îngrijorarea față de introducerea tehnologiilor în agricultură și asigurarea semințelor locale.
Referitor la noile metode de cercetare, menționate de dl. Bogdan Alecu, dl. Valeriu Tabără a solicitat clarificări privind aplicarea biotehnologiilor – care dintre acestea? și analiza de calitate a reziduurilor, asemenea altor state precum Franța și Germania.
Încă din septembrie 2017, când împreună cu asociația academiilor europene s-au întâlnit cu fostul comisar PhilHogan, au fost transmise către MADR concluziile acestor discuții.
Este importantă sprijinirea formării profesionale continue și a consultanței, cu sprijinul fermelor, liceelor agricole și al stațiunilor de cercetare care pot asigura accesul pe toată durata anului. Propune introducerea în PNS a unor măsuri speciale, precum asigurarea dotării tehnice pentru formare profesională și extensie, inclusiv platforme de comunicare directă cu toți fermierii indiferent de mărime; vizați sunt înprimulrândfermieriimici.
Cercetarea și soluțiile sustenabile pentru un fermier implică: (1) unde vând semințe și inputuri și vin banii imediat și (2) partea tehnologică – de care suferă din punct de vedere tehnic și al responsabilităților de consultanță. Aceste experiențe rezultă din practică îndelungată. În 3 ani de cercetare în ameliorare în genetică, să se dea linie pentru încercare sau soi pentru încercare.În ceea ce privește universitățile, este necesară refacerea sistemului de învățământ astfel încât profesorul să poată deveni și consultant, să facă și extensie.
Banca de gene privind sursele pomicole – putem în spațiul românesc și Moldova să adunăm/gestionăm aceasta bază, la fel pentru vița de vie. Institutele de cercetare pot realiza, în perioada de iarnă, instruirea, profesionalizarea – pomicultura, altoire, stropiri, protecție. Este necesar ca prin dotarea tehnică să putem răspunde partenerilor din producție.
Dl. Valeriu Tabără a subliniat că, în vederea introducerii și sprijinirii cercetării, este necesar un efort comun între minister, academii, formare profesională, licee agricole. Consideră ca măsura 111 nu și-a atins scopul. Importantă este crearea fermelor model, care să lucreze tot anul. Metodele noi de cercetare înseamnă progres, calitate, protecția mediului. DAJ au prea puțin personal pentru a face tot ceea ce este necesar, la fel in protecția plantelor. Trebuie revenit la camerele agricole. Dl. Valeriu Tabără a anunțat că va face și un demers în sensul acesta. Ne lipsește formarea profesională continuă.
Susține cele menționate de dl. Cristian Găină, punctând că realitatea din teren este alta. Cel puțin in Franța concluzia a fost următoarea – contează experiența fermierului în aplicarea cercetării.
Dna. director general Daniela Rebega a apreciat importanța temelor semnalate de dl. Tabără, inclusiv a biotehnologiilor, precizând că va avea loc o discuție tehnică în cadrul căreia vor fi analizate și discutate subiectele menționate, inclusiv în ce priveștefinanțarea, în vederea identificării modalității tehnice de integrare referitoare la institutele de cercetare.
Dna. Daniela Rebega a precizat că va avea în vedere organizarea unei discuții tehnice pentru a se identifica modalitatea în care ar putea fi puse în aplicare observațiile privind ferma didactică la nivelul institutelor, precizând totodată că nu știe dacă se va putea finanța total această activitate.
A mai precizat, de asemenea, că reprezentanții ministerului au încercat să integreze în AKIS Academia și institutele.
Dna. Daniela Rebega a susținut afirmația dlui Valeriu Tabără că acest sistem de consiliere există deja, dar a menționat că acesta nu este funcțional 100%, prin aceste demersuri reprezentanții ministerului încercând să facă acest sistem să funcționeze, în sensul în care să existe și o instituție de sine stătătoare cu atribuții pe partea de consiliere agricolă și cu o componentă de transfer de cunoștințe. Dna. Daniela Rebega a mai spus că, pe de o parte sunt mulți fermieri care au cunoștințele necesare, dar au nevoie de ghidare pentru a le pune în practică în mod corect, iar pe de altă parte a făcut referire la fermierii mici care trebuie să capete o bază de cunoștințe pentru a le aplica la nivel de fermă.
Mulțumind pentru intervenția dl. Valeriu Tabără, dna.Daniela Rebega a reiterat intenția de a organiza o întâlnire tehnică cu partenerii, pentru a discuta inclusiv pe componenta privind grupurile operaționale de inovare și menționând, de asemenea, necesitatea sprijinului reciproc și a unei colaborări cât mai strânse, propunând inclusiv implicarea partenerilor în evaluarea proiectelor de acest tip.
Dl. Aurel Badiu ASAS, a mulțumit colegilor de la minister ca au preluat o parte din propunerile avute pe partea de transfer de cunoștințe și le-au integrat în noua formă fișelor.
Referindu-se la propunerile dlui. Valeriu Tabără, dl. Aurel Badiu consideră necesar să se elaboreze un program național de formare profesională și demonstrare, structurat pe fermele didactice sau fermele de demonstrare ale unităților de cercetare agricolă, de la zona de cultură mare până la zona de zootehnie, subliniind că, pe aceste structuri, se poate face demonstrare și dobândire de abilități în formarea profesională. Consideră că este necesară creșterea competenței prin formare profesională efectivă, fără de care fermierii mici nu-și vor putea asuma și aplica cunoștințele. În acest sens, a susținut importanța rolului de diseminatori al profesorilor din învățământul gimnazial și profesional prin prisma a două aspecte – în primul rând faptul că predau în acest domeniu și deci au expertiză și, în al doilea rând, pentru faptul că au niște spații de învățământ disponibile în perioada de iarnă, care pot fi puse la dispoziție.
În ceea ce privește sistemul AKIS și faptul că ADER-ul este parte a acestuia, dl. Aurel Badiu a întrebat daca acesta va fi finanțat prin AKIS sau rămâne în finanțarea unei direcții din ministerul Agriculturii, precizând că fondurile sunt acum de la direcția de industrie alimentară.
De asemenea, a precizat că programul ADER nu este programul Academiei și nici al Unităților de Cercetare, proiectele fiind transmise și puse în competiție de către ministerul agriculturii, cu consultarea Academiei, a structurilor profesionale pentru definirea proiectelor care se pun în competiție, acestea fiind asumate printr-un ordin de ministru.
Dl. Aurel Badiu a adăugat că, pe lângă aceste proiecte care sunt de tip top-down, există și proiecte down–up pe care le propun unitățile de cercetare în cele două programe de cercetare și care sunt manageriate de către Academia de Științe Agricole. Prin urmare, referindu-se la ideea vehiculată că programul ADER ar trebui să poarte amprenta nevoii fermierilor, reprezentantul ASAS a subliniat că ministerul agriculturii, care evaluează propunerile partenerilor, este cel care dă amprenta acestui program.
Totodată, în ceea ce privește fișa intervenției de transfer de cunoștințe, dl. Aurel Badiu a propus introducerea explicită a categoriilor de beneficiari eligibili, precizând că sunt vag definiți.
De asemenea, în ceea ce privește fisa de intervenție consilier în afaceri agricole,categoria beneficiarilor eligibili persoane fizice consideră că ar fi bine ca aceștia să aibă o atestare a calității lor de consilieri în afaceri agricole, fie o atestare venită de la o instituție de formare profesională, fie atestările pe care statul roman le acordă către cercetătorii din rețeaua de cercetare agricolă și rețeaua de cercetare universitară, iar acest lucru să fie inclus în fișa intervenției.
De asemenea, a mai spus că ar fi bine ca în fișa intervenției să fie introduse și documentele minimal necesare pentru atestarea calității și a expertizei profesionale, spunând că simplul enunț din fișă privind necesitatea de a fi expert nu este suficient.
Ultima problemă pusă în discuție a fost accentuarea faptului că, pe lângă formarea unui program național de diseminare de cunoștințe și de formare profesională pe tot parcursul vieții, este necesară elaborarea unui program de susținere financiară a acestor loturi demonstrative, arătând că, dacă nu există o dotare tehnică minimală, de top, nu putem vorbi de spin-off-urile menționate de dl. Cristian Găină, acestea nefiind altceva decât valorificări ale unor fragmente inovative rezultate din cercetare care pleacă spre piață mai repede decât ar trebui să plece în mod normal și spunând că, teoretic, un coleg cercetător valorifică o bucățică dintr-un program de cercetare.
Dl. Valeriu Tabără a pus în discuție posibilitatea ca, la nivelul ministerului, probleme fundamentale mari să poată fi transformate în subiecte de teze de doctorat sau post-doctorat și puse în competiție, finanțate în cadrul universităților sau a unităților de cercetare, considerând că astfel s-ar putea răspunde la niște teme de necesitate pe termen lung, la nivel național, cu atât mai mult cu cât este vorba despre instituții publice cum sunt cele de cercetare, de învățământ.
Dl. Bogdan Alecu a spus că această propunere legată de temele fundamentale versus teme de doctorat va fi analizată la nivelul ministerului, iar în ceea ce privește observațiile dlui. Aurel Badiu, acesta a precizat că, conform propunerii ministerului, ADER-ul nu este văzut ca un instrument finanțat din cadrul AKIS, precizând că există deja finanțare pentru ADER în bugetul național, conceptul fiind ca, prin intermediul ADER, anumite viitoare teme de cercetare ale institutelor să fie preluate din ceea ce identifică AKIS ca fiind necesitați la nivelul fermierului, la nivel local și regional.
Dl. Aurel Badiu a intervenit, spunând că, probabil, în acest an propunerile pentru ADER ar putea să vină din partea zonei gestionate de minister, având în vedere că ADER-ul propune teme noi din 4 în 4 ani. A adăugat că o serie de zone de cercetare agricolă nu se pot rezolva în 4 ani, considerând că o serie întreagă de noutăți din PNS, respectiv cele care țin de conservarea biodiversității, cele care țin de filiera farm tofork, care țin de economia circulară și bioeconomie ar trebui lansate odată cu ADER-ul. De asemenea, a propus ca, odată cu ADER-ul să gândim un program separat, pe aceleași principii, pentru agricultura biologică, întrucât este necesară introducerea dezvoltării agriculturii biologice în toate regiunile ecologice ale României.
Dl. Bogdan Alecu a precizat că reprezentanții ministerului vor ține cont de observațiile legate de fișa privind transferul de cunoștințe, cele privind categoria beneficiarilor eligibili și cea legată de atestarea pe care ar trebui să o poată prezenta persoanele fizice, adăugând că, în fișa intervenției nu sunt foarte multe informații detaliate pe anumite subcapitole, pentru că acestea vor fi prezentate în viitoarele ghiduri, pe motivul că, dacă este necesară la un moment dat o modificare, sa nu implice o modificare de program ci doar o modificare de ghid sau orice alt tip de act secundar. A mai spus că, la momentul elaborării ghidurilor și procedurilor, acestea vor fi supuse procedurii de consultare cu partenerii, putând fi astfel detaliate anumite aspecte.
Dl. Aurel Badiu a mai subliniat importanța ca expertiza consilierilor în afaceri agricole să fie una atestată, problematizând dacă e necesar ca un consilier să fie PFA ca să poată să-și exercite atribuția de consilier în afaceri agricole, sau poate să fie simplu cercetător sau profesor într-o instituție de învățământ mediu și superior pentru a-și exercita această calitate.
Răspunzând acestei problematici, dl. Cristian Găină a menționat că, dacă consilierul este PFA, acesta poate să aibă doar statut de angajat în cadrul unui membru din parteneriat, caz în care este prezentat, pe partea de competență, CV-ul acestuia.
Dna. Monica Crunțeanu – AFIR, a dorit să facă o precizare vizavi de modul în care se va face integrarea actorilor în fisa de intervenție. Astfel, referitor la consilierii persoane fizice, a arătat ca aceștia vor fi selectați ca persoane fizice și că ei vor fi reprezentanții fie ai unui institut de cercetare, fie ai unei societăți de consultanță sau pur și simplu propriul PFA, asta în scopul în care, la un moment dat, în funcție de activitatea prestată, aceasta va trebui facturată, folosind costul standard unitar. Altfel spus, angajatorul consilierului, care va factura serviciul va atesta întru-un fel și această expertiză pe care persoana selectată o are.
De asemenea, a precizat că, în urma studiului sistemelor AKIS funcționale și integrate la nivel european, se presupune că cea mai bună variantă de consiliere este atunci când fermierul este cel care își alege consilierul în funcție de propriile nevoi și domenii de interes. Prin urmare, reprezentanta AFIR a spus că acea platformă digitală prezentată de dl. Bogdan Alecu va integra toate palierele AKIS-ului și anume cercetarea cu toate institutele de cercetare, fie că sunt publice, fie că sunt parte a sistemului național de cercetare, nu doar cele publice, ci și private, fie că sunt cu specializare strictă pe partea de dezvoltare rurală, agricultură, dar și pe alte tipuri de tehnologii cum sunt de exemplu acele institute care se ocupă de drone sau alte tipuri de tehnologii. În același timp, în platformă vor fi introduse toate rezultatele cercetărilor care vor fi preluate ca rezultate ale PEI-Agri european și traduse astfel încât acești consilieri finanțați în cadrul acestei intervenții de consiliere să aibă de unde să se inspire. Astfel, atunci când unitatea de coordonare teritorială a AKIS-ului va identifica anumiți fermieri cu anumite nevoi, datele de contact ale acestora vor fi transmise către unitatea centrală și consilierii AKIS vor putea să ia legătura cu fermierul, să-i pună în legătură cu institute de cercetare sau universități, eventual să creeze alte tipuri de parteneriate gen grupuri operaționale sau parteneriate pentru a depune proiecte Horizon.
Vizavi de aspectele menționate de dl. Valeriu Tabără, dna. Monica Crunțeanu a mai spus că această platformă va avea și o parte de networking, prin urmare platforma va prevedea existența forumurilor unde fermierii vor putea pune întrebări și actorii AKIS – fie că sunt din cercetare, fie că sunt din educație sau învățământ – vor putea să răspundă nevoilor efective ale fermierilor.
Dna. Nina Gheorghiță, reprezentanta Ligii Producătorilor Agricoli din România, a subliniat că este fermier, se ocupă de cultura vegetală și consideră că toate dezbaterile care au loc sunt spre folosul fermierului, astfel încât acesta să poată atinge performanța, să-i poată fi identificate nevoile și apoi să-i poată fi furnizate pe diverse canale soluții care să rezolve nevoia pe care o are în fermă.
În acest sens, a propus să se țină cont de părerea tuturor celor care au intervenit cu observații în cadrul grupului de lucru, exprimând-și temerea de a nu cheltui banii într-un mod care să nu fie de utilitate în cadrul fermei.
De asemenea, în ceea ce privește funcționarea proiectului ADER, unde ministerul stabilește teme de cercetare pentru ASAS și stațiuni, a ridicat întrebarea de ce nu s-a reușit, la nivelul României, să se facă o zonare a dăunătorilor Tanymecus sau Agriotes, sau a altor dăunători care decimează profitabilitatea în fermă, precizând că este nevoie de aceste studii.
Dna. Nina Gheorghiță și-a manifestat, de asemenea, surprinderea pentru faptul că Ministerul Agriculturii evaluează activitatea ASAS după criterii sau lucrări publicate în reviste cotate ISI, spunând că în revistele menționate există, de regulă, cercetări fundamentale și mai puțin de extensie agricolă, în timp ce fermierii au nevoie în principal de cercetări de extensie. În acest sens, consideră că activitățile fundamentale pot fi finanțate de ministerul cercetării, iar banii vizați de discuția prezentă să fie destinați cercetării de extensie.
Referindu-se la fermele didactice, fermele model, dna. Nina Gheorghițăa spus că este sceptică în ceea ce privește posibilitatea de a dota toate fermele stațiunilor, universităților, liceelor agricole la nivelul de tehnologie care există astăzi și, totodată, de a updata permanent aceste ferme. Recomandarea sa este ca prin intermediul asociațiilor profesionale de fermieri să fie identificate ferme model din practica agricolă românească, pentru fiecare tip de exploatație, ferme care să fie dotate la cel mai înalt nivel de tehnologie, iar cercetătorii sau profesorii să își desfășoare activitatea, pentru o perioadă, în aceste ferme pentru a audita fermele, a stabili nivelul tehnologic al acestora, a identifica nevoile, a stabili și urmări în practică soluții astfel încât să poată fi făcută extensie și către alte ferme similare.
Dna. Nina Gheorghiță a mai adăugat că banii trebuie cheltuiți cu eficiență, având în vedere adevăratele nevoi ale fermei și cu gândul la beneficiul pe care-l are ferma în urma fiecărei fiecare intervenții, indiferent de profil, mărime, nivel tehnologic, precizând că, la nivelul grupurilor de lucru, este necesar să se lucreze cu creionul în mână și cu agenda, pentru a fi cât mai exacți în creionarea intervențiilor. A precizat, de asemenea, că este nevoie de o perioadă mai mare de timp pentru discutarea acestor aspecte.
Dl. Florentin Bercu, UNSCV, a subliniat importanța următoarelor aspecte:
- a se avea în vedere că măsurile de transfer de cunoștințe, de consiliere, de informare pe AKIS să fie primele care vor fi lansate în programarea viitoare, pentru a se evita situația din programarea actuală în care măsurile au fost lansate după ce jumătate din fondurile programului au fost cheltuite.
- acordarea unei atenții sporite pregătirii tehnice și practice și expertizei formatorilor, pentru a fi siguri că aceste cursuri vor avea rezultatele scontate.
- clarificarea listei cu potențialii beneficiari, considerând că e nevoie de o precizare clară prin care trebuie acoperite toate nevoile, respectiv: creșterea gradului de asociere al fermierilor în forme de organizare cu rol economic, formarea membrilor formelor de organizare cu rol economic, instruirea și perfecționarea continuă a președinților, membrilor consiliilor de administrație, managerilor, contabililor, angajaților din direcțiile agricole, ANAF și direcțiile regionale ale finanțelor publice care interacționează cu aceste forme de organizare.
- necesitatea conștientizării importanței formării fermierilor privind implementarea unui cadru de management integrat și control în vederea gestionarii riscurilor în agricultură. A mai precizat că, în ceea ce privește condițiile de eligibilitate au fost preluate o parte din propunerilor transmise, iar referitor la consorțiu, a propus înlocuirea lui „sau” cu „și” în fraza „fermieri, cooperativa agricolă, grup de producători, organizație profesională de ramură sau uniune de ramura reprezentativă”, spunând că acestea sunt complementare și se susțin reciproc. A menționat aceasta pentru a preveni anumite situații din trecut în care anumite firme private au făcut o informare, o consiliere care nu a avut rezultate prea bune în piață.
- În ceea ce privește criteriile de eligibilitate consideră necesar să fie precizat și „societate specializată de consultanța” pe segmentul respectiv, dând exemplul managementul riscului în sectorul agricol cu accent pe riscurile catastrofice și arătând că de un an și jumătate este colaborare pentru a găsi o soluție pe managementul riscului, însă a constatat că sunt multe informații tehnice. Astfel, a apreciat că este foarte puțin probabil ca o persoana/entitate care nu este specializată pe acest domeniu să poată face o instruire și o consiliere adecvată.
- De asemenea, a propus adăugarea la actorii relevanți din cadrul Unității de sprijin AKIS a responsabililor direcțiilor agricole care se ocupă de cooperative și grupuri de producători, salariații ANAF care interferează cu reprezentanții formelor de asociere cu rol economic.
- Un ultim aspect menționat a avut în vedere strategia pentru digitalizare – a se adăuga și sesiuni interactive de creștere a gradului de asociere și cooperare între fermieri, cu rezultate cuantificabile trimestrial.
Dl. Florentin Bercu a precizat că va reveni în scris cu aceste propuneri.
Referitor la criteriile de eligibilitate pentru măsura care privește formarea profesională, dna. Steliana Rodino, Asociația Fermierilor din România, a menționat că există mențiunea ca instituția care aplică pentru finanțare să aibă obiect de activitate domeniul formării profesionale. A întrebat dacă, pe viitor, va fi legată această condiție de eligibilitate de codurile CAEN, explicând că această problemă apare în urma faptului că nu multe institute de cercetare au cod CAEN de formare profesională, ele fiind create prin Hotărâre de Guvern și sunt sub reglementările diviziunii 8.5 care se referă la învățământ, unde este un alt cod CAEN. A precizat că acest lucru poate duce la restricționarea accesului institutelor de cercetare.
Referitor la criteriile de eligibilitate, dna. Steliana Rodino a atras atenția asupra faptului că, în proiectele ADER, în ceea ce privește formele de organizare, ONG-urile nu sunt eligibile ca și parteneri.
Dl. Bogdan Alecu a răspuns că, în ceea ce privește observația privind codul CAEN, se va avea în vedere clarificarea la momentul definitivării ghidului. În ceea ce privește zona de ADER, a precizat că reprezentanții ministerului își doresc o relație între fermieri și institutele de cercetare. A precizat că dacă într-adevăr nu pot fi eligibile ONG-urile sau alte forme de organizare care ar putea fi utile, reprezentanții misterului vor încerca să facă demersurile necesare pentru a modifica legislația națională. Dl Bogdan Alecu a adăugat că este un proces care ține de ministerul agriculturii.
Intervenind pe acest subiect, dl. Aurel Badiu a menționat că planul sectorial este reglementat printr-un HG care poate fi modificat strict de către ministerul cercetării, prin urmare trebuie făcute intervenții către acest minister pentru modificarea legislației, iar în ceea ce privește vocația partenerială a asociațiilor profesionale, consideră că nu sunt restricții explicite. O structura partenerială din zona filierelor de produs poate fi introdusă ca și partener în proiectele ADER însă pe domeniul diseminării, demonstrării, nu neapărat pe domeniul cercetării.
Dl. Aurel Badiu consideră că un aspect de discutat este finanțarea acestei activități în mod explicit din banii care sunt contractați de către coordonatorul proiectului și lucrul acesta trebuie lămurit fie la nivelul ministerului, care să accepte acest partener, fie la nivelul HG modificate.
Cu privire la activitățile specifice – secțiunea 1.1.6 și la modul în care se percep persoanele cu competențele respective, dl. Cristian Găină a menționat că există un circuit al unor tipologii de persoane care au roluri diferite. În prima etapă, transferul de cunoștințe și condiții de învățare sunt pentru cei care sunt facilitatori, adică sunt în componența unităților de sprijin regionale. Aceștia informează piața. Urmează evaluatorii, cei care preiau nevoile si le împart în categorii, aceștia sunt din cadrul asociațiilor profesionale, a instituțiilor de învățământ, partea academică, pentru că ei vor evalua nevoia.
Dl. Cristian Găină a arătat că, de foarte multe ori, avem un feedback despre o nevoie, dar în urma discuțiilor cu fermierii se constată că nevoia acelui fermier este alta, doar că acesta vine cu o anumită imagine standardizată, cu o idee preluată de la altcineva. Evaluatorului îi revine sarcina de a împărți grupul țintă în partea de pregătire profesională către lectori: ce nevoi au față de agribusiness, ce nevoi au față de cercetare, față de impact. Urmează mentoratul, pentru că trebuie să se vadă dacă transferul de cunoștințe s-a realizat efectiv, daca ei au capacitatea să implementeze teoria, ceea ce au accesat anterior ca informație. Dl. Cristian Găină a mai spus că, dacă nu avem posibilitatea să facem calificare în domeniile în care avem o treime teorie și două treimi practică, ci doar cursuri scurte, trebuie să avem o perioadă dedicată mentoratului pentru modul în care se pot implementa la nivel de fermă. Calitatea acestui proiect trebuie să ducă până aproape de dezvoltarea unor centre de competențe profesionale care să prevadă posibilitatea acestor calificări sau transfer de cunoștințe “on the job”.
Dna. Daniela Rebega a apreciat subiectele semnalate de dl. Cristian Găină și a dat cuvântul doamnei Alina Crețu – APPR.
Dna. Alina Crețu a semnalat că ar fi indicat să nu fie introduse prea multe reguli de la început, astfel încât măsura aceasta să nu aibă succesul și rezultatele la care ne așteptăm. Cât mai mulți profesioniști din domeniu să aibă acces la această formare profesională și în special cei din domeniul privat. În agricultură, fermierii au nevoie de informare și o parte din această informare vine din partea persoanelor specializate, respectiv cercetători, economiști, agronomi, oameni care lucrează în diferite institute, dar și din sectorul privat. Sunt foarte multe domenii noi, de la digitalizare până la produse de protecția plantelor, unde este nevoie și de participarea unor structuri economice, sau persoane fizice din sectorul privat care si – ar dori să facă lucrul acesta.
Totodată dna. Alina Crețu a subliniat că este foarte important ca organizațiile profesionale economice, federațiile, asociațiile de fermieri să poată să fie un partener și să fie incluse, așa cum a spus și dl. Florentin Bercu. De asemenea, referitor la ADER, a precizat că nu existp o interdicție expresă în ce privește implicarea ONG-urilor, asociațiilor profesionale sau federațiilor de fermieri .
În urma aspectelor menționate de dna. Alina Crețu, dl.Bogdan Alecu a menționat că pe platforma digitală va fi posibilă înscrierea oricărui consultant, lector, formator, fie din zona privată sau publică, în baza unor criterii de selecție. Ulterior, prin Unitatea de Coordonare vor fi stabilite temele, o cercetare de piață pentru a stabili nevoile reale zonale ale fermierilor, în funcție de tipul de agricultură practicată. Aceste necesității vor fi supuse consultării Unității de Sprijin a AKIS și să fie identificate temele prioritare și apoi încărcate în platformă în vederea planificării acțiunilor de către consultanți și lectori. Vor fi selectați conform principiilor de selecție definite pe fiecare intervenție.
Dna. Alina Crețu a subliniat la cele spuse de Dl.Bogdan Alecu, că acesta era scopul, să poată avea acces și persoanele din sectorul privat pe care le recomandă experiența și cv-ul.
Dl.Bogdan Alecu a continuat menționând că temele propuse vor avea impact pe viitor pentru fermieri și a dat cuvântul dlui. Daniel Frei-BOOVICOOP-UNCST.
Dl. Daniel Frei a vorbit despre evaluatorii care merg în ferme și de experiența de care aceștia trebuie să dea dovadă ca să poată observa nevoile fermierilor, să îi poată sfătui, consilia în problemele cu care se confruntă. De asemenea, trebuie să se analizeze și nivelul fermelor mici și mijlocii, deoarece sunt fermieri care nu cunosc bine managementul unei ferme, nu sunt bine puși la punct nici pe partea financiară.
Dl.Bogdan Alecu a mulțumit pentru observațiile făcute și a afirmat că se vrea o abordare mult mai personalizată pentru fiecare nevoie identificată la nivelul fermei și în funcție de acțiunea derulată, pentru a duce zona aceasta de transfer de cunoștințe cât mai aproape de fermier, pe limbajul fermierilor, pentru a fi pe înțelesul lor.
Dna. Andreea Agrigoroaei – director în cadrul AM PNDR a intervenit și a prezentat modificările aduse fișei privind inovarea și cooperarea. Alocarea publică nu a fost modificată față de ultimul grup de lucru, aceasta fiind de 40 mil. euro, iar teritoriul eligibil pentru implementarea intervenției este cel național.
Beneficiarii pot fi grupuri operaționale existente sau grupuri operaționale noi. În ceea ce privește componența grupurilor operaționale, acestea trebuie să includă în categoria partenerilor cel puțin un fermier, o cooperativă sau un grup de producători, astfel încât această asociere de tip partenerial să poată duce către o soluție inovativă la problema identificată de fermier. În ceea ce privește ceilalți membri ai parteneriatului, aceștia pot include institute de cercetare publice sau private, IMM –uri, ONG-uri sau alte entități care pot aduce o contribuție relevantă în raport cu problema respectivă a fermierului.
Proiectele propuse de către viitoarele GO pot acoperi atât zona de producție primară, cât și zona de procesare.
În ceea ce privește modalitatea de implementare la nivel operațional a intervenției, se propune o abordare într-o singură etapă, spre deosebire de abordarea aplicată la nivelul PNDR 2014-2020. Astfel, proiectele GO vor fi depuse într-o singură etapă, fără a se mai parcurge etapa inițială de depunere a unei Cereri de Exprimare a Interesului, urmată ulterior de depunerea completă a proiectului de către acele GO ale căror Cereri de Exprimare a Interesului au fost declarate eligibile în etapa I.
Astfel, pentru intervenția din PNS 2023-2027, potențialele GO vor depune un proiect inovator complet, care va parcurge într-un singur flux procedural, etapele de evaluare și selecție.
Proiectul propus de grupul operațional va trebui să fie unul care conduce la o soluție nouă la o problemă/nevoie concretă a fermierului din parteneriat. Un element esențial al Grupului Operațional rămâne obligația de diseminare a rezultatelor obținute la nivelul proiectului, inclusiv eșecul în implementare, pentru ca o paletă cât mai largă de fermieri să beneficieze de aceste rezultate.
Referitor la aria de cuprindere a planurilor de proiect, acestea trebuie să se înscrie în tipologia de proiecte a Parteneriatului European pentru Inovare. Această tipologie poate include soluții inovatoare de adaptare la schimbările climatice, inovarea de proces și noi tehnologii, în vederea optimizării fluxurilor din aria de producție.
În ceea ce privește investițiile eligibile, acestea cuprind printre altele, elaborarea de studii pregătitoare, studii de fezabilitate și planul de proiect, dar și cheltuielile de funcționare ale grupului operațional pentru constituire și funcționare a acestuia.
Rata sprijinului public nerambursabil acordat va fi de 100% în cazul cheltuielilor legate de chirii pentru echipamente, utilaje, onorarii, iar pentru investiții de modernizare și/sau construcție clădiri, echipamente, utilaje necesare implementării proiectului așa cum rezultă din planul proiectului se va respecta intensitatea maximă aferentă intervențiilor din care fac parte investițiile. Valoarea sprijinului propusă este de 300.000 euro/proiect, din care un procent de 2,5% va putea fi eligibil pentru activitățile pregătitoare.
Procesul de selecție se va axa pe dezvoltarea de către parteneriat a echipamentelor, produselor, tehnicilor, proceselor pentru reducerea meteo-dependențeiproducțiilor culturilor de câmp, valorificarea eficientă în hrana animalelor de fermă a resurselor furajere, valorificarea biomasei (deșeurilor) din sectorul agricol, agricultură de precizie.
Dl. Cristian Găină a intervenit, adăugând că pe fișă, la condiții de eligibilitate, se stipulează că proiectul grupurilor operaționale să fie nou și nu în derulare sau finalizat.
Solicită corelarea cu definirea beneficiarului eligibil. O parte din acordurile de parteneriat aferente Grupurilor Operaționale existente se vor concretiza în diferite forme asociative cu scop juridic. Trebuie făcută o legătură între ele prin care aceste forme asociative rezultate din finalizarea proiectului unui GO, să poată fi membre într-un nou acord de parteneriat, fiind o metodă stimulativă de a atrage noi parteneri,valorificând experiența acumulată deja în dezvoltarea de proiecte inovative. De asemenea, propune ca structurile nou înființate sa aibă dreptul de a fi membru într-un GO.
Referitor la cheltuielile eligibile, remarcă faptul că acele cheltuieli legate de modernizarea sau construcția de clădiri, tot ceea ce înseamnă patrimoniu care este asimilat măsurilor din celelalte zone de pe axa 4, nu au avut o foarte mare căutare și un impact, deoarece proiectele simple au trebuit dedublate cu alte condiții de pe măsurile celelalte.
Dl. Cristian Găină a spus că va mai dori să poarte câteva discuții pe aceste investiții, să se analizeze efectele celor care sunt în curs de implementare acum și dacă nu este necesară o regândire cu privire la eligibilitatea activelor fixe la nivelul cheltuielilor eligibile ale unui proiect inovativ. Dl. Găină a dorit, de asemenea, o clarificare dacăvaloarea maximă a sprijinului per proiect este de 300.000 euro iar valoarea medie a sprijinului este de 280.000 euro.
Domnia sa și-a exprimat speranța ca această intervenție să fie una atractivă, având potențial de integrare a acelor actori care doresc să promoveze inovarea.
Dna. Andreea Agrigoroaei a răspuns la întrebarea legată de membrii unui grup operațional existent și prezența acestora în proiecte noi, prezența acestora fiind permisă, dar nu se vor finanța grupuri operaționale formate din aceiași membri, care depun un plan de proiect similar cu unul care a fost finanțat deja.
În ceea ce privește condițiile de eligibilitate pentru investițiile în construcții sau în echipamente similare investițiilor din celelalte intervenții PNS, acestea pot face obiectul unei analize mai aprofundate cu privire la oportunitatea menținerii acestora în cadrul intervenției de inovare.
Suma de 300.000 euro este suma maximă alocată pe proiect, 280.000 euro reprezentând costul unitar stabilit la nivelul indicatorului financiar fiind determinat pe date istorice legate de implementarea măsurii actuale de inovare din PNDR 2014-2020.
Dl. Cristian Găină a revenit cu o reformulare și anume că relevanța acestor tipuri de cheltuieli pentru zona de cercetare și inovare are două aspecte și anume:
– cât de multe GO care au aplicat s-au dus în zona respectivă de finanțare, mai ales că membrul în acel acord de parteneriat va trebui să facă încă un proiect integrat;
– dacă investiții din zona de procesare sau de condiționare au sens pentru că se vorbește de un GO în care se presupune că partenerii au un anumit standard, un nivel minimal patrimonial prin care contribui la cercetare;
Dna. Andreea Agrigoroaei a intervenit și a menționat că acest aspect va fi analizat și a solicitat si transmiterea unei opinii punctuale pe acest subiect.
Dl. Cristian Găină susține că trebuie să existe concentrare pe partea de inovare, de impact, în această zonă.
În continuare a luat cuvântul dl. Aurel Badiu, care a întrebat dacă, în această nouă intervenție de cooperare și inovare, grupurile operaționale care au funcționat în actualul exercițiu de finanțare, au depus proiecte, nu au câștigat în procesul de evaluare și selecție, pot relua proiectele respective?
Dna. Andreea Agrigoroaei a răspuns că în situația prezentată, redepunerea proiectului de către un grup operațional care nu a fost selectat anterior este posibilă, iar selectarea proiectului se poate face pe baze competitive.
Dl. Aurel Badiu a afirmat că ar fi bine ca acest lucru să fie specificat în fișa măsurii, și a mai mneționat că foarte multe proiecte nu au intrat în competiție din cauza lipsei banilor, nu neapărat din cauza ofertei inovative care se dorea a fi pusă în aplicare.
De asemenea, speră ca proiectele din această măsură/intervenție să înceapă din 2024, pentru că este de părere că 2023 va fi alocat formării grupurilor operaționale și depunerii proiectelor.
Legat de procesul de evaluare, dl. Badiu a dorit să afle dacă în modelul propus de dl. Cristian Găină, evaluatorii incluși în interiorul proiectelor de AKIS, ar putea să participe și la proiectele de operare și inovare în agricultură? În condițiile date, se poate face o fișă de evaluatori autopropuși care să fie selectați ulterior în evaluarea proiectelor, facilitând și scurtând timpii de evaluare, pe un model similar aplicat de Ministerul Cercetării, care are o astfel de listă (brainmap). Propune înființarea unei baze de date cu potențiali evaluatori a căror expertiză să fie accesată de către AM în funcție de tipologia proiectelor depuse.
Dna. Andreea Agrigoroaei a intervenit cu privire la aspectele legate de lansarea intervenției în 2024, intenția fiind de lansare a acesteia cât mai curând posibil, calendarul de lansare fiind legat și de durata negocierilor cu Comisia Europeană.
Dl. Aurel Badiu a menționat că și în exercițiul anterior de finanțare și în exercițiul actual de finanțare acest gen de cooperare este una orizontală. În cadrul PNDR 2014-2020, măsura de inovare a fost lansată spre sfârșitul perioadei de programare.
Dna. Andreea Agrigoroaei a menționat că măsura de inovare în PNDR 2014-2020 a avut un caracter pilot, iar legat de implicarea evaluatorilor din cadrul AKIS în evaluarea proiectelor GO, acest aspect va face obiectul întâlnirii tehnice cu reprezentanții ASAS care urmează să aibă loc.
A mai adăugat faptul că și în momentul de față sunt probleme în ceea ce privește evaluarea proiectelor depuse de GO, în sensul unei flexibilități reduse date de expertiza externă care poate fi achiziționată prin procesul de achiziție publică. Până în prezent a fost organizată o licitație pe baza cărora au fost selectați evaluatori externi, dar procesul de derulare și implementare a proiectului de asistență tehnică a fost unul dificil și se ia în calcul o colaborare cu ASAS pe această zonă, de evaluare în contextul în care aceștia sunt de acord.
Dl. Aurel Badiu a menționat că sistemul de evaluare implementat de Ministerul Cercetării are succes.
În felul acesta susține că aspectele legate de evaluare se pot regla, iar constituirea unei baze de date cu potențiali evaluatori, cu expertiză în zona AKIS, a transferului de cunoștințe, dar și a inovării nu ar trebui să fie un exercițiu dificil.
Dna. Daniela Rebega a închis întâlnirea mulțumindu-le invitaților pentru participare și pentru discuțiile constructive care au avut loc și a precizat că așteaptă observațiile tuturor în scris, pentru a fi analizate și integrate în intervențiile aferente măsurilorcare s-au discutat.
