Propuneri ale sectorului Bio în contextul

Policitii Agricole Comune 2021-2027

 

Principalele asociații care activează în sectorul Bio din România aduc următoarele propuneri în contextul lansării în dezbatere a propunerilor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru viitorul Plan Național Strategic (PNS).

Menționăm că salutăm și apreciem abordarea constructivă a domnului Ministru Adrian Chesnoiu privind implicarea tuturor sectoarelor din agricultură, inclusiv industria alimentară, în mod transparent și echidistant, în această etapă de programare.

Sperăm ca principiile și măsurile prezentate în continuare să se regăsească în PNS și, de asemenea, în viitorul Plan Național de Acțiune pentru Agricultură Ecologică (PNAE), inclusiv în noua legislație națională care necesită încă a fi armonizată cu noua legislație europeană pentru sectorul bio.

Documentul abordează următoarele capitole:

1. Măsuri /Principii generale
2. Măsuri PNS
3. Măsuri PNAE
4. Legislație națională
5. Cercetare în domeniul agriculturii ecologice

 

Capitolul 1. Măsuri generale/ principii generale

Obiectivul principal al Planului Național Strategic ar trebui să vizeze realizarea unui sistem agro-alimentar sustenabil, care să contribuie la asigurarea securității și a siguranței alimentare a României, precum și la sănătatea populației și a mediului înconjurător.

La elaborarea Planului Național de Acțiune pentru produse Agro-alimentare ecologice este necesar a fi consultate ministerele implicate, care să își asume acțiunile ce vor fi propuse spre implementare prin acest plan. Obiectivul acestui plan trebuie să vizeze măsuri care să transforme agricultura României în concordanță cu cerințele și obiectivele UE, respectiv ale Politicii Agricole Comune.

Propunem, de asemenea, modificarea titlului și anume, Plan Național de Acțiune pentru producția în Agricultura și Alimentația Ecologică.

De asemenea, organizațiile implicate în cercetare din Romînia este nevoie să se implice în elaborarea componentei de cercetare a viitorului Plan.

Susținem necesitatea următoarelor acțiuni:

• Eliminarea birocrației excesive existente și a sancțiunilor excesive aplicate fermierilor ce activează în domeniul agriculturii ecologice. O consecință vizibilă a acestor greutăți este diminuarea numărului de operatori înregistrați și ritmul foarte scăzut al înregistrării de noi suprafețe în agricultura ecologică.
• Armonizarea urgentă a legislației naționale cu noua legislație europeană și deblocarea sectorului bio.
• Pentru stabilirea ponderii de teren agricol certificat BIO, propunem a se porni de la terenurile agricole care sunt BIO „de facto” și trebuie doar certificate, cum sunt de exemplu Rezervațiile Naturale și zonele unde se practică agricultura tradițională în România.
• Axa 1 a Planului European de Acțiune este cea mai importantă Axă și pentru România. Achizițiile publice verzi la alimente prin lanțul scurt, local de aprovizionare trebuie să fie prioritatea numărul 1 a Guvernului României alături de educația ecologică în întreg sistemul de învățământ românesc.
• România trebuie să aplice Legea Achizițiilor verzi. Propunem ca până în 2027, alimentele obținute pe Scheme de calitate să aibă o pondere de minim 50% din totalul alimentelor consumate în sistemul public.

Implementarea cu succes a unui bun Plan Național de Acțiune se poate face doar printr-un bun plan de comunicare, ce necesită resurse financiare corespunzătoare.

Fiecare Acțiune/măsură prevăzută în Planul European de Acțiune pentru Agricultura Ecologică, trebuie să aibă corespondență cu Acțiuni adaptare specificului României.

 

Capitolul 2. Masuri propuse pentru PNS

 

M.I. 1, 2, 3: Măsurile de mediu și climă (plăți complementare – M10, M11, M13 din măsurile tranzitorii)

Alocare bugetară totală: 2 miliarde de euro

Context: Suprafața cultivată în sistem ecologic este încă redusă. În anul 2019, în România, doar 2,43% (395.5 mii ha) din suprafața agricolă utilizată a fost cultivată în sistem ecologic, comparativ cu aproximativ 7% în UE 28. Dinsuprafața totală cultivată, ponderea cea mai mare o dețin cerealele cu 32,07% urmate de culturile permanente, pășuni și fânețe 24,33%, și culturi industriale. Potențialul zonei montane pentru furnizarea de produse ecologice este foarte ridicat, o mare parte dintre pajiștile și fânețele certificate ecologic fiind situate în acest teritoriu. Conform desemnării zonelor cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, acestea sunt împărțite în: zone montane (15,09% din SAU total), zone cu constrângeri naturale semnificative (33,56% din SAU total), zone cu constrângeri naturale specifice (1,38% dinSAU total) zone ce trebuie convertite prioritar în agricultură ecologică. Plăți complementare pentru mediu și climă

Obiective:

– Armonizarea măsurii cu Pactului Ecologic European, New Green deal prin Strategia “De la fermă la consumator”, care are ca obiectiv general un sistem alimentar sustenabil.

– Fixarea unei ținte minimale structurale de 1 milion de gospodării tradiționale mici și medii comerciale care practică o agricultură ecologică.

– Creșterea suprafețelor de teren utilizate în sistemul de agricultură ecologică (vegetal și animal) la 25% în 2027,conform Planului Național de Acțiune în Agricultură Ecologică (cu țintă predilectă pajiștile din zona montană și colinară), ca rezultat al armonizării cu  Planului European de Acțiune în Agricultură Ecologică: încurajarea producţiei ecologice în sectorul creșterii animalelor prin conversia preponderentă a 4 milioane de ha de pajiști din zona montană și a unui milion de ha de pajiști din zona colinară și de cămpie (zone sărăturate, zone cu exces de umiditate, zone cu ariditate ridicată) la agricultura ecologică.

– Asigurarea cu hrană ecologică preponderentă a sistemului public (școli, spitale, etc…);

– Condiționarea accesului fermelor/ gospodăriilor la măsura de sprijin în zonele cu constrângeri naturale de deținerea de animale, conform încărcăturii prevăzute în Regulamentul  European 834 privind agricultura ecologică;

Acțiuni:

• Sprijin financiar pentru suprafețele cultivate în sistem ecologic care vizează o țintă de 25% din suprafața agricolă a României în 2027, prin conversia a 5 milioane de ha de pajisti preponderent din zonele montane și colinare la sistemul ecologic, a suprafețelor din zonele de agromediu și din zonele cu constrângeri specifice și naturale (suprafețe aferente măsurilor actuale M10, M11 și M13 APIA);
• Susținerea preponderentă a investițiilor în ferme/gospodării ecologice ce integrează funcția de procesare, funcțiaagropedagogică, funcția agroturistică precum și alte scheme de calitate. Includerea de plăți pentru gestiunea durabilă a apei în agricultură.

Acțiuni:

• Calculul și monitorizarea periodică a amprentei ecologice a măsurilor de gestiune a apei;
• Reducerea cantităților de substanțe chimice utilizate în agricultură;
• Armonizarea legislației europene (transpunerea Directivei 2000/60/CE din 23 octombrie 2000) referitoare la Comitetele de râu, prin introducerea gestiunii participative a cursurilor de apă, bălți, lacuri;
• Introducerea tehnologiilor de cultură adaptate schimbărilor climatice;
• Intervenții în aducțiune de apă de suprafață din zona colinară montană și în sisteme de irigare performante tehnic,în sisteme de desecare, drenaj și combaterea eroziunii solului cu scopul găsirii unor alternative la Dunăre și Siret;
• Protecția calității resurselor de apă;
• Creșterea suprafețelor amenajate pentru irigații prin stimulare de bune practice în gestiunea apei;
• Integrarea obiectivelor de mediu în programele de investiții sectoriale în vederea creșterii rezilenței sistemelor prin adaptăre, atenuare la efectelor schimbărilor climatice.

 

M.I.4 Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții pentru introducerea de hrană din scheme decalitate (R 1151 – (produse agricole, alimente și hrană certificate ecologic, montan, tradițional, etc, DOP, IGP, TSG)) în sistemul public, prin legalizarea bucătăriei gospodariei țărănești ecologice ca Punct Gastronomic de Procesare (anexă suplimentară la ordinul 111 ANSVSA):

Beneficiari: Cantine și catering școlar; Cantine și catering în sistemul funcționarilor publici; Cantine și catering în sistemul sanitar; Cantine și catering în sistemul social; Cantine și catering în sistemul de securitate, etc.

Ținte consumatori: cca. 5 milioane de consumatori din sistemul public (5 milioane de meniuri/zi/3 euro/9-12 luni) creează o piață minimală de 4 miliarde de euro/an.

Ținte gospodării ecologice: cca. 300.000 de gospodării (cca.100 de gospodării/comună) care trebuie să asigure hrană procesată pentru întreaga populație a României (hrană certificată/ în conversie ecologică prin derogare; hrană certificată montan; hrană atestată tradițional; hrană locală) pentru fortificarea sistemului imunitar al populației.

Măsuri associate intervenției: Modificarea Legii achiziției publice prin care se achiziționează la rezerva de stat (peprincipiul amprentei scăzute de carbon) produse agricole brute (cereale, legume, fructe, etc.) prin restricționare exporturi,respectiv hrană procesată de calitate (Reg. 1151/2012) sănătoasă, imunizatoare natural (nutrițională, vitaminizată și antioxidantă).

Alocare bugetară: 150 milioane euro

 

M.I.5.                Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții de Solidaritate Ecologică între sat și oraș (Adoptă un Țăran/Orășean)

Obiective:

Procesul de cooperare trebuie extins și la nivel de consumatori prin stimularea grupurilor informale sau formale de consumatori care vor să organizeze lanțuri de aprovizionare cu alimente de calitate sau care vor să investeasca în unități de producție, procesare și vânzare alături de producători.

Ținte: Investiții în 3000 (cca. o investiție/UAT) de parteneriate țărani/consumatori gen ASAT (Asociație deSusținere a Agriculturii Țărănești Timișoara)/ sau catering mobil/fix, pe bază de abonament săptămânal.

Alocare bugetară: 100 milioane euro

 

M.I.6.                Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții într-o Rețea națională de Gospodării Pedagogice Ecologice

Ținte: Investiții (50-100.000 euro) în infrastructura pedagogică a 2.000 de gospodării țărănești care produc alimente și hrană ecologică și care primesc 3 milioane de elevi si studenți ce participă în program, cu scopul obținerii unei educațiialimentare ecologice, sociale și culturale responsabile față de hrana românească.

Alocare bugetară: 100 milioane euro

 

M.I.7.                Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții în certificare produse/ alimente din scheme de calitate. Acest obiectiv se realizează de către Direcția de Consultanță a Agenției pentru Calitatea și Marketing-ul Alimentar.

 

Ținte:

25 % suprafață ecologică în 2027;

50 % produse din scheme de calitate în sistemul public în 2027.

Indicatori de rezultat: Certificare scheme de calitate IGP/DOP (1000 de produse diferite); Certificare scheme de calitate montane (3000 de produse); Certificare în agricultura ecologică (25.000 de ferme/gospodării/an); Certificarescheme de calitate locale (1000 de produse); Certificare scheme de calitate etice (1000 de produse); Certificare produse consacrate, premium, etc… (1000 de produse). Se realizează de către Direcția de Consultanță a Agenției pentru Calitatea și Marketing-ul Alimentar.

Alocare bugetară: 30 milioane euro

 

• Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții în ferme/gospodării ecologice ce creeazăalimente Healty/ Slow food/suplimente alimentare din farmacia populară țărănească, alimente funcționale și hrană sănătoasă (sisteme agricole alternative);

Alocare bugetară: 30 milioane euro

 

Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții în ferme/gospodării ecologice ce creează produse cosmetice ecologice din resurse agricole tradiționale

Țintă: 1000 de ferme/gospodării

Alocare bugetară: 20 milioane euro

M.I.10. Conservarea biodiversității și agrobiodiversității în gospodăriile/ fermele ecologice

Obiective:

– Inventarierea de Zone de Interes Ecologic (ZIE) la nivel de comună, cu scopul promovării acestora ca elemente de conservare a biodiversității ca Punct de Interes EcoTuristic (PIET);

– Inventarierea de cultivaruri, populații vegetale și rase de animale rustice locale cu scopul conservării agrobiodiversității și promovarea lor ca produs de marketing denumit STRAJĂ (pe modelul produselor SANTINELĂ dela Slow Food) în toate gospodăriile certificate ecologic din fiecare comună din zona montană și promovarea ecoturistică a acestuia ca Punct de Interes EcoTuristic (PIET);

– Crearea de bănci de gene in vivo la nivel montan cu cultivaruri, populații vegetale și rase animale rustice locale valoroase, cu scopul conservării și promovării turistice a agrobiodiversității ca Punct de Interes EcoTuristic (PIET);

– Inventarierea biodiversității de pe pajiști. cu scopul promovării ecoturistice a unor produse agroalimentarefuncționale și a unor suplimente alimentare locale ca Punct de Interes EcoTuristic (PIET).

Alocare bugetară: 30 milioane euro

 

A.                                Sprijinirea sectorului pentru o dezvoltare echilibrată a produselor ecologice

 A1. Acțiuni

• Mobilizarea părților interesate locale pentru identificarea priorităților de producție pentru a sprijini dezvoltareaechilibrată între cerere și ofertă și promovarea proiectelor sectoriale (instrumente de dialog teritorial);
• Dezvoltarea parteneriatelor cu Camerele de Comerț;
• Dezvoltarea de instrumente pentru asigurarea relațiilor comerciale pentru toți actorii din sectorul ecologic, inclusiv catering: acorduri și contracte, schimburi și ghiduri de bune practici;
• Implementarea obiectivelor de dezvoltare pentru producția ecologică prevăzute în planurile sectoriale elaborate de organizațiile interprofesionale, asigurând coerența generală a strategiilor dintre sectoare și ținând seama în special de problemele legate de bunăstarea animalelor și de biodiversitate;
• Dezvoltarea, în cadrul asociațiilor de produse ecologice, a unui sistem informațional împărtășit cu diverși actori pentru a îmbunătăți cunoștințele despre piețele producției ecologice;
  • Dezvoltarea cunoașterii piețelor europene și internaționale de producție ecologică: comerț intra și extracomunitar, informații competitive;
  • Crearea unei baze de date cu situația actuală a

 

A2. Măsuri în noul PNS

M.I.11. Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții în ferme/gospodării ecologice ce creează o gastro/diplomație țărănească românească recunoscută  internațional (Recunoașterea europeană a culturii țărănești prin inovație gastronomică și gastrodiplomație (Ex. Gastro diplomația în Corea de sud/ Peru); Activități eligibile în ferme/gospodării ce practică: HUB-uri de gastronomie creativă (100 de Master chef/ Vloggeri/Ambasadori Gastro; Puncte de degustare Food truck în locuri turistice (cetate, peșteri); Caravana gastronomică din școală în școală; Universitatea de Vară a Gustului; Din bucătărie în bucătărie la țară (România Eco Brunch); Concurs gastronomic interșcolar județean; Aplicație interactivă cu patrimoniul gastronomic si artizanal (Producători produse gastronomice și artizanale, meșteri populari; PGL); Organizare de circuite turistice gastronomice (bicicletă, pe jos, pe cal, în căruță) prin conectare cu Rețeaua Europeana Eurocheval si Eurovelo; Organizarea de festivaluri tematice agroalimentar/artizanal (100 decomune/orașe); Crearea de monumente de produse gastronomice (Monumentul balmoșului, verzei, cepei, usturoiului,brânzei) la nivel județean (un monument/comună); Organizarea de festivaluri Food street gastronomic tradițional itinerant;Autostrada țărănească a turismului/transhumanței gastronomice.

Alocare bugetară: 25 milioane euro

 

M.I.12. Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții într-o Rețea Rurală Strategică de Gospodării Agricole Ecologice Multifuncționale (GAEM) montane și colinare (model: La redoute Suisse)

 

Ținte: 10.000 de gospodării cu rol rol agroalimentar, rol sanitar, rol educațional, rol militar) pe modelul Redutei elvețiene, ca rețea de sprijin pentru Sistemul național de apărare, sanitar, educațional, agroturistic și agroalimentar: Gospodării cu rol de izolare și carantină sanitară; Gospodării cu rol educațional (gospodării școală pe sistem homescooling), pedagogic (gospodării pedagogice), profesional (centre de formare profesională) și recreațional (tabere de elevi și studenți); Gospodării cu rol agroalimentar (Rețea națională de minidepozite agroalimentare țărănești); Gospodăriicu rol agroturistic și agrocultural (Rețea pilot de relansare economică și culturală); Gospodării cu rol militar (rețea desprijin informațional; infrastructură minimală militară; puncte sanitare militare).

Alocare bugetară: 25 de milioane de euro

 

M.I.13. Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții în sisteme agroforestiere/agrosilvice șisilvopastorale la nivel de ferme și gospodării familiale ecologice respectiv UAT-uri (pășuni comunale sau orășenești).

Alocare bugetară: 30 milioane euro

 

MI.14. Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții în Comune ecologice (ecovillage; ecomuzeunatural): inventariere/ valorificare patrimoniu cultural și natural cu scopul construirii identității naturale locale (INL);

Alocare bugetară: 25 milioane euro

 

• Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții în Bănci de gene ecologice in situ (pe criteriiFAO) și in vivo (Rețea națională de ferme in vivo de resurse genetice locale);

Obiective:

• Conservarea, menținerea, promovarea, multiplicarea de specii și cultivarea de populații locale vegetale, pretabilepentru sistemele de agricultură ecologică, rezistente la secetă, la atacul bolilor și dăunătorilor precum și la alți factori de stres, pentru prevenirea fenomenelor de deșertificare și pentru conservarea biodiversității/agrobiodiverității;
• Introducerea unui pachet specific în Măsura de Agro-mediu și climă (M10) pentru conservarea, promovarea,cultivarea speciilor și cultivarurilor populațiilor locale vegetale;
• Crearea unui Catalog Național Adaptat Schimbărilor Climatice (C.N.A.S.C.) cu specii, soiuri, cultivaruri, populații locale vegetale, pretabile pentru sistemele de agricultură ecologică, și adaptate la schimbările climatice;
• Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții în ferme/gospodării ecologice ce conservă și valorifică rase locale și populații/soiuri din resurse genetice locale ce sunt promovate ca produse SANTINELĂ Slow Food, Cartea Recordurilor Guiness Book, produse IGP, DOP, TSG.

Activități:

• Investiții în Bănca de gene ecologică pe criterii FAO (Buzău);
• Investiții în ferme conservatoare de agrobiodiversitate (1000 de ferme/ gospodării) din populații și rase locale (bănci de gene in vivo);
• Asigurare buget funcționare pentru Rețeaua națională de ferme conservatoare de agrobiodiversitate din populații și rase locale (bănci de gene in vivo).

Alocare bugetară: 20 milioane euro

 

M.I.16.        Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții în ferme/gospodării ecologice ce creează evenimente agroculturale

 

Obiective:

– Crearea unui val eco cultural românesc (Soft Power pe modelul Haliyuwood, Coreea de Sud) prin valorificarea identității culturale tradiționale (produse culturale și servicii culturale) prin antreprenoriat cultural/ verde/ digital, sub forma unei industrii tradiționale creative promovată prin turism cultural.

– Recunoașterea europeană a unei industrii culturale de tradiții creative, industrii gastronomice, a turismului cultural gastronomic tradițional;

– Certificare de sate Muzeu în aer liber;

– Inventarierea și promovarea ecoturistică a patrimoniului cultural imaterial din comunele montane legat de activitațile agroculturale (agricole și pastorale): Inventarierea localităților, gospodăriiilor și locațiilor în care se desfășoarăactivități agroculturale (Anul Nou – Simbol al renașterii perpetue a naturii; Sorcova – Simbol al vegetației de primăvară; Turca – Reprezentarea mitică taurină; Miezul iernii pastorale/ Fulgeratoarele; Bătaia rituală – Arhetip de întemeiere; Circovii de iarnă – miezul iernii pastorale; Sânpetrul Lupilor – Făgăduiala păstorilor către lupi; Filipii de iarnă – celebrați de crescătorii de oi, divinități protectoare ale lupilor; Martinii de iarnă- celebrată de păstori, sărbătoarea Ursului; Februarie: Trifonul viilor – Patronul omizilor, lăcustelor și gândacilor, stropirea pomilor din livezi cu apă sfințită; Arezanul viilor-  Ceremonial bahic; Martinii de iarnă – celebrată de păstori, sărbătoarea Ursului; Caii lui Sântoader – Opt reprezentări mitice cabaline care purifică spațiul; Dragobete, Sântion de primăvară; Martie; Dochia, Zilele Babei – Zeiță agrară și pastorală; Mărțișorul Funie a anului, legarea mărțișorului la pomi; Sâmbra Plugului, Anul Nou Agrar, Ieșirea din zilele Babei; Măcinicii – ritual de purificare prin foc, stropirea vitelor cu apă sfințită, Focurile de Măcinici – ruguri funerare de purificare a curților și grădinilor; Ziua Peștelui și a Șarpelui, Retezatul Stupilor – Scoaterea mierii neconsumate din stup, începerea depunerii icrelor la știucă; Pronosticuri meteorologice la Echinocțiul de primăvară – început de an agrar, scoaterea rituală a plugului în țarină și tragerea primei brazde; Bunavestire și Ziua Cucului – Altoirea pomilor în livezi, Ziua Fertilității Divine, invocarea fertilității în livezi; Stoborul Blagoveștenilor – obiceiuri și credințe lasemănat; Brândușa – simbol al primăverii; Aprilie: Floriile – reînvierea naturii, înflorirea plantelor și a pomilor fructiferi; Fluierul- instrument divin de comunicare; Încondeierea ouălor – substitutul divinității primordiale, oul generator de viață; Pomana – ceremonial care atestă legătura între semănatul seminței și înhumatul morților; Ropotinul țestelor – zi de confecționare a cuptorului preistoric de copt pâinea; Sâmbra Oilor – prima mulsoare a turmei de oi; Sângiorzul Vacilor – ritualuri de păzire a laptelui vacilor de forțele rele; Sângiorzul, Sf. Gheorghe – Anul Nou Pastoral; Marcul Boilor – Patronul vitelor mari, în special al boilor; Mai: Armindenul – zi dedicată zeului vegetației, protector al vitelor, cailor, holdelor semănate, viilor și livezilor; Strat de Rusalii, Strodul Rusaliilor – ziua de naștere a Călușului, divinitateprotectoare a cailor si a sezonului călduros la anului; Ispasul – zi de hotar pentru diferite activități agricole, sfârșitul semănatului, urcarea boilor și juncanilor pe pășunile montane, însemnarea mieilor prin crestarea urechilor; Paștele Cailor sau Joia Iepelor – sărbătoare cabalină; Călușarii, herghelie divină; Moșii de vară, Legatul Călușului Căluș, divinitate cabalină; Teatrul Țăranesc din Sant; Masurisul; Plecatul oilor în munte; Coborâtul oilor din munte (Păstorit pendulator), Transhumanța; Festival itinerant: La horă din sat în sat; La nuntă din sat în sat; La clacă din sat în sat; La șezătoare din sat în sat; Dantela la oieri; Muzica tradițională din Oaș; Muzica tradițională din Maramureș; Sărbătoarea de Crăciun; Dragobete; Sânziene; Târgul de dat Călineasa; Târgul de la Găina; Colacii ceremoniali, Magia cânepii; Rânduiala țărănească (Etichetă culturală); Graiuri locale; – Realizarea de hărți digitale interactive cu locațiile acestor Puncte de Interes Ecoturistic (PIET).

Ținte: Investiții în 5000 de gospodării;

Alocare bugetară: 50 milioane euro

 

M.I.18. Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții în sate/commune ecomuzeu în aer liber

Acţiuni:

-Sprijinirea inițiativelor de dezvoltare de ecomuzee, muzee și colecții etnografice în cadrul destinaţiilor ecoturistice/ cu potențial ecoturistic;

-Inventarierea și crearea unei rețele județene montane de sate ecomuzeu pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural material și imaterial.

Ținte: 1000 de proiecte în sate/commune ecomuzeu în aer liber

Alocare bugetară: 26 milioane euro

 

M.I.19. Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții în ferme/gospodării ce creează artizanat specific local  (Exemple: Fluierul; Cimpoiul; Buciumul; Cojocul de bihor; Guba oierului)

Ținte: 1000 de Tezaure Umane Vii (T.U.V);

Alocare bugetară: 25 milioane euro

 

M.I.17. Crearea unei măsuri de intervenție în PNS legată de crearea unui sistem de înlocuire anuală a cca 10 000 de agricultori ecologici

Obiectiv: Asigurarea transmisibilității și durabilității fermelor/gospodăriilor ecologice de la o generație la alta

Context: România nu are un program național de înlocuire a țăranilor/fermierilor ecologici care merg în pensie cu un număr echivalent de agricultori

Alocare bugetară: 40 milioane euro

 

1. Dezvoltarea consumului

B1. Acțiuni

• Implementarea țintei asumate de 50% produse ecologice în alimentația publică până în 2027;
• Dezvoltarea furnizării și consumului de produse ecologice în catering comercial;
  • Dezvoltarea cunoașterii aprofundate a piețelor ecologice pentru a releva evoluția producției în raport cu cererea;
  • Intensificarea comunicărilor cu privire la produsele ecologice regionale;
• Dezvoltarea de noi programe de promovare pe întregul sector ecologic cu sprijinul organizațiilor interprofesionale pentru a ajunge la noi actori și consumatori din toate categoriile sociale;
  • Intensificarea comunicărilor cu privire la agricultura ecologică la diferite târguri și evenimente;
• Acțiuni de promovare destinate să sprijine dezvoltarea comerțului de produse ecologice;
  • Implementarea unor acțiuni de comunicare specifice care să fie adaptate la toate canalele de marketing;
• Implementarea unei comunicări educaționale care explică caracteristicile producției ecologice și avantajeleacesteia pentru consumatori, prin colaborarea autorităților centrale responsabile de agricultură și educație.
  • Dezvoltarea conștientizării asupra ofertei de produce ecologice pentru grupuri țintă din sistemul educațional (elevi, studenți etc.)
  • Ridicarea nivelului de conștientizare la nivelul conducerii locale și județene;
  • Coordonarea la nivel teritoral a actorilor din zona publică și privată pentru alimentația din sistemul public;
  • Introducerea treptată a produselor ecologice în mentalul colectiv și promovarea inițiativelor de success.

 

B2. Măsuri în noul PNS

M.I.28. Campanie de sensibilizare „De la fermă ecologică la consummator ecologic” în cantine școlare, cantinespitalicești și alte cantine publice integrată în obiectivele PNS pentru conformarea cu Strategia europeană „De lafermă la consummator”, cu strategia  europeană pentru Biodiversitate, respectiv cu strategia europeană anticancer.

 

Obiectiv: Conceperea unui sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic: Alimentație sănătoasă și durabilă și care să reducă risipa alimentară prin agricultura de precizie, agricultura ecologică, agroecologie; agrosilvicultură; standardelemai stricte în materie de bunăstare a animalelor din fermele industrial.

Alocare bugetară: 30 milioane euro

 

M.I. 29. Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții în 10 de Bănci de alimente ecologice vârstnici și bolnavi pentru prevenirea risipei alimentare

Alocare bugetară: 20 milioane euro

 

1. Dezvoltarea programelor de cercetare pentru și prin agricultura ecologică

 

• Acțiuni

• Stabilirea priorităților de cercetare, în parteneriat cu cei implicați în cercetarea în agricultura ecologică și cu reprezentanții mediului agricol;
• Dezvoltarea, în cadrul programelor de cercetare, de acțiuni specifice dedicate agriculturii ecologice, atât în producție, cât și în procesare, împreună cu operatorii economici;
• Realizarea unor programe regionale de experimentare;
• Asigurarea unei mai bune diseminări a rezultatelor cercetării în regiuni, dar și în diferite sectoare agricole;
  • Crearea unei platforme online specifice pentru schimbul de resurse și proiecte;
  • Întărirea relațiilor cu unitățile de învățământ, în special studii superioare (universități), cu specializări tehnice;
• Organizarea de conferințe tematice, workshop-uri, simpozioane științifice pentru promovarea rezultatelor;
• Participarea și implicarea sectorului de agricultură ecologică în evenimente organizate de sectoarele conexe;
• Crearea unui institut de cercetare și experimentare în agricultură ecologică.

 

C.2. Măsuri în noul PNS

 

M.I.30. Crearea unei măsuri de intervenție în PNS legată de investiții innovative în ferme/gospodării ecologice prin cercetare și inovare inteligentă, digitală și verde

Acțiuni: Finanțarea preponderentă a inovațiilor digitale/verzi în zona de procesare și vânzare directă care săreconstruiască o relație de încredere între țăran și consumator.

Alocare bugetară: 30 milioane euro

 

1. Formarea continuă a actorilor implicați

• Dezvoltarea conceptului de agricultură ecologică în învățământul superior agronomic și veterinar, oferind sprijin specific unităților care doresc să înființeze unul sau mai multe module specifice de „agricultură ecologică”;
• Oferirea echipelor și instituțiilor educaționale de informații și materiale educaționale pentru a sprijini dezvoltarea cursurilor de instruire orientate spre agricultură ecologică;
• Continuarea dezvoltării ofertei de formare continuă pentru fermieri și îmbunătățirea accesului fermierilor ecologici și convenționali la formare continuă pentru cursuri de formare dedicate agriculturii ecologice;
• Promovarea implicării liceelor agricole în agricultura ecologică;
• Încurajarea dezvoltării de parteneriate între unitățile de învățământ agricol și rețelele

 

E2. Măsuri în noul PNS

M.I.31. Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții într-o Rețea națională de Școli ProfesionaleAgricole Ecologice în regim dual pe lângă cele 57 de licee agricole din coordonarea MEC/MADR și a altor licee din coordonarea MEC.

Obiective:

• Transformarea sistemului de învățământ agricol profesional în învățământ dual care să producă absolvenți cașefi de exploatații, cu o cifră de școlarizare coroborată cu numărul de fermieri/țărani care ies anual din sistem;
• Sistemul de formare profesională pe tot parcursul vieții să fie organizat de o Rețea națională formată din Universități agricole și licee agricole;
• Înlocuirea actualului sistem de formare bazat pe cursuri pe un sistem de formare profesională bazat peschimburi de experiență prin acreditarea și finanțarea unei Rețele Naționale de ferme/gospodării care doresc să asigure această funcție;
• Realizarea de investiții privind finanțarea infrastructurii aferente liceelor agricole și a fermelor/gospodăriilor partenere în cadrul învățământului dual, respectiv finanțarea tuturor din fermele Școlile vor fi coordonateprofessional de către cele 4 USAMV din țară (București, Cluj Napoca, Timișoara și Iași)
• Dezvoltarea de incubatoare/acceleratoare de afaceri agroalimentare ecologice la nivelul liceelor agricole

Alocare bugetară: 100 milioane euro

 

Capitol 3. Măsuri P.N.A.E

Acțiuni propuse pentru Planul National de Acțiune în agricultura ecologică conform Planului European de Acțiune în Agricultura Ecologică

• Crearea unui ghid regional specific fiecărei zone, care să cuprindă toate mecanismele implicate în dezvoltarea agriculturii ecologice;
• Încurajarea comunităților locale să ia parte la dezvoltarea agriculturii ecologice;
• Extinderea și întărirea rețelelor de teritorii implicate în aceste initiative;
• Consolidarea referințelor tehnice, economice, de mediu și sociale privind sistemele de agricultură ecologică pentru a organiza mai bine sprijinul pentru producători;
• Combinarea acțiunilor diferitelor rețele de dezvoltare pentru a consolida sprijinul pentru producătorii care practică, înființează sau realizează conversia în agricultură ecologică;
• Dezvoltarea unui sistem tehnic și administrativ, unic, pentru facilitarea sprijinului în vederea conversiilor;
• Promovarea agriculturii ecologice prin facilitarea accesului la terenuri agricole;
• Îmbunătățirea sistemelor de diseminare a datelor;
• Implementarea eficientă a geolocalizării parcelelor ecologice pentru a facilita schimbul de date între administrații, comunități și actori economici, pentru a facilita apariția de proiecte teritoriale bazate pe agricultură ecologică;
• Evaluarea posibilității înființării unui fond de compensare pentru producătorii ale căror ferme au suferitcontaminări externe, care le împiedică să-și îmbunătățească producția în circuite ecologice;
• Creșterea gradului de conștientizare și susținerea părților interesate de la producție la distribuție la specificul agriculturii ecologice și a circuitelor locale pentru a facilita implementarea proiectelor de dezvoltare pe diferite teritorii;
• Dezvoltarea de noi parteneriate între actorii interesați, pentru a crește interesul publicului țintă, la nivel teritorial;
• Formarea actorilor locali răspunzători de aplicarea politicilor naționale în agricultură, pentru domeniul agriculturii ecologice;
• Identificarea zonelor din domeniul formării, inclusive formarea continuă, care pot accepta îmbunătățiri;
• Promovarea instrumentelor de formare la distanță;
• Dezvoltarea sectorului de semințe și plante ecologice pentru a răspunde nevoilor producătorilor și în conformitate cu viitoarea reglementare europeană;
• Facilitarea accesului la informații și promovarea schimburilor între operatori cu privire la disponibilitateaaporturilor organice (animale/ semințe/ furaje): structuri de baze de date și site-uri pentru punerea la dispoziție a informațiilor.
• Creșterea numărului de întâlniri între fermierii din agricultura ecologică și cei din agricultura convențională: viziteîn teren; zilele porților deschise; întâlniri specifice pentru schimburi de bune practici; târguri.
• Crearea asociațiilor de producători de produse ecologice;
• Elaborarea unui plan de comunicare și relații
• Identificarea unor noi fermieri pentru noile piețe.
• Identificarea și promovarea unor lideri și formatori de opinie, favorabili agriculturii ecologice;
• Realizarea unui website unic dedicat promovării sectorului de agricultură ecologică;
• Recompensarea fermelor ecologice pentru serviciile de mediu;
• Identificarea unor măsuri de sprijin din fonduri publice;
• Simplificarea birocrației din sistemul AE – înregistrarea unică a operatorilor în sistemul AE
• Digitalizare 100% în relația cu AC, în Platforma unică APIA/DAJ/MADR/OC/ Operatori
• Formare și consultanță pentru fermierii (OP) din sistemul AE – prin Camerele de Agricultură/ DAJ
• Facilitarea accesului la produse ECO – baze de date/hărți digitale care au posibilitatea de căutare prin filtre:produse/OP/status/cantități, baze de date cu informații în timp real, cantități incluse
• Facilitarea accesului la Input-urile care să fie 100% conforme cu AE – baza de date cu Inputuri care să conțină inclusiv cantități la zi, și imperativ să fie monitorizate de către AC/ altă entitate desemnată
• Facilitarea accesului la soiuri de plante/rase de animale locale adaptate și recomandate în AE

 

AXELE principale ale planului PNS-AE propuse sunt:

1. PIAȚA:
   1. Comerțul Modern – cumpărare studii de piață de la companii specializate – având în vedere consumul de produse ECO care se face cu preponderență în acest canal de comercializare și date statistice de la marile lanțuri de magazine membre
   2. Identificarea volumelor de vânzări actuale/ originea per Categorii de produse dar și a nevoii de consum per Categorii de Produse, în special a celor care nu sunt cultivate astăzi în România
   3. Identificarea nevoii de culturi pentru consum, culturi care să primească finanțări prin programele AFIR – astăzi finanțările AFIR pe culturi ECO nu sunt corelate cu nevoile pietei
   4. GL mari comercianți/ asociații fermieri/ procesatori/ OC/ AC pentru facilitarea distribuției de produse ecologiceîn cadrul acestora prin găsirea de soluții pentru aprovizionarea pieței naționale
   5. Construirea și proiectarea țintei de suprafețe/ culturi, cu estimarea țintei naționale (în număr de ha) și număr de Operatori în AE corelate cu cererea-oferta existentă potențială. Ținta de 800.000 ha pare nerealistă și fără legătura directăcu potențialul pieței de Trebuie incluse și estimările de suprafețe de pajiști din zona de deal și montană.

Indicatori: entitate responsabila/ bugete/ deadline maxim 6luni/ calendar de acțiuni/ analiză rezultate

 

1. PROMOVARE
   1. MEDIA La nivel național către consumatori dar și potențiali consumatori pe temele:
      1. Ce este AE – beneficii consum alimente ECO
      2. Certificarea ecologică – GARANȚIA unor produse sănătoase

• Impact AE asupra mediului și planetei

1. Campanie integrată de promovare: mediu Online, Presa, Radio, LkIn, Instagram, etc.
2. EDUCAȚIE în școli primare și gimnaziale, cu mesajul mâncare ECO = mâncare sănătoasă, cu consum responsabil, reducere risipa alimentară, reciclare deșeuri, și imperativ minim 2 zile per an, vizite în Unitati ECO în Saptamina Altfel
3. PRACTICA – a elevilor din licee (2 săptămâni/an) și Universități (1 luna/ an) în ferme ecologice
4. ACHIZIȚII PUBLICE – în toate instituțiile publice – grădinițe, școli, licee, universități, spitale, unități militare – conform Legii 69/2016 – obligatoriu produsele ECO să fie LOCALE (din România)
5. CANTINE CERTIFICATE – schema de calitate dedicată cantinelor ce utilizează ingrediente ECO
6. FERME DIDACTICE – lista națională să fie incluse în campania de promovare prin EDUCAȚIE (pct. b)
7. 23 SEPT/întreaga săptămână – să se organizeze la nivel național vânzare de produse ecologice în toate piețele deschise – campanie

Indicatori: bugete/ strategie/ lansare campanie în maxim 6-12 luni/ calendar de acțiuni/ monitorizare/ entitate responsabilă/ perioada campanie 2x 3-4 luni/an/ în fiecare an

 

• Dezvoltarea filierelor de produse ecologice:
  1. Identificarea tuturor formelor asociative de producători care produc ECO/ potențiale
  2. GL cu toate formele asociative în vederea înțelegerii nevoilor și identificarea suportului necesar
  3. GL pentru schimb de informații între comercianți/ producători/ procesatori/ forme asociative/ OC
  4. Desemnarea entității de contact suport direct între toți acești actori ai sectorului – site dedicat
  5. Identificarea Grupurilor de producatori ce se pot certifica/ acordarea suportului pentru ICS al grupurilor
  6. Eco-Schema dedicată crescătorilor de animale, cu sume/cap animal, indiferent de specie
  7. Dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare scurte de la micii fermieri, în special în zona orașelor mari

Indicatori: entitate responsabilă/ deadline maxim 6 luni/ calendar de acțiuni/ rezultate

 

1. PROCESARE

Oferirea de suport procesatorilor pentru a procesa toate categoriile de produse lipsă în piață:

1. Facilități fiscale în vederea motivării procesării de produse ECO
2. Publicarea Ghidului de Etichetare de produse ecologice – bazat pe rețete concrete
3. Măsura AFIR dedicată unităților de procesare mobile pentru orice tip de produs eco
4. Facilitatrea accesului la materii prime ecologice produse în Romania – baza de date
5. Subvențiile pe suprafață să aibă adițional și o componență obligatorie de procesare, care să aibă peste 90%condiție de vânzare pe piața din România
6. Eco-schema dedicată procesării de produse AE, cu componente de sustenabilitate și durabilitate
7. Program de atragere tineri antreprenori în procesarea de produse ecologice – măsura AFIR

Indicatori: responsabil MADR/ AFIR/ Mininsterul Finanțelor/ deadline maxim 6 luni/ Bugete alocate/ calendar de acțiuni concrete

 

Document de poziție față de ecoschemele din pilonul 1

1. Practici extensive de creștere a animalelor cu rase rustice rezistente la boli și dăunatori, cu pășunat rațional, cu încărcătura ecologică/ha, pentru creșterea rezilienței climatice a pajiștilor;

 

2. Protejarea sau îmbunătățirea calității apei și reducerea presiunii asupra resurselor de apă;
   • Efectuarea de tratamente sanitare la animale și albine împotriva bolilor și dăunătorilor cu preparate biologice din plante, ciuperci, etc.. cu scopul evitării poluării apelor de suprafață și a pânzei de apă freatică;
   • Utilizarea de apă hidrogenată alcalinizată și/sau acidă pentru efectuarea de tratamente fitosanitare cu scopul reducerii semnificative a cantităților de pesticide și pentru hrănirea animalelor cu scopul anihilării radicalilor liberi;
   • Tehnici agroculturale de semănat direct, de tratamente cu uleiuri naturale cu scopul reducerii pierderilor apei din sol.

 

• Protejarea biodiversității, conservarea sau refacerea habitatelor sau a speciilor, inclusiv menținerea și crearea elementelor de peisaj sau a zonelor neproductive
  • Valorificarea (și/ sau omologarea) de resurse genetice locale vegetale și animale (în gospodării/ ferme sub forma de bănci de gene in vivo) pretabile pentru agricultura ecologică și pentru adaptare la schimbări climatice prin constituirea unui Catalog național de soiuri complementar cu Catalogul oficial european conform Strategiei europene pentru biodiversitate;
  • Menținerea biodiversității și agrobiodiversității prin practicile de transhumanță și târlire de către gospodăriile/fermele de familie de ovine, bovine, bubaline;
  • Sisteme silvopastorale în gospodării și ferme agricole (Ex. Pomi/ Fâneață/ Oi; Vie/ Pășune/ Oi sau Păsări);
  • Sisteme agroforestiere în gospodării și ferme agricole (Ex. Cereale/ Benzi de protecție din esențe silvice/ pomicole cu rol melifer, de gestiune a apei, cu rol de parazăpezi, de gestiune a eroziunii eoliene);
  • Crearea unei ecoscheme de geolocalizare a apicultorilor în sistemul pastoral cu scopul protejării biodiversității prin gestionarea riscului de supraexploatare a resurselor de biodiversitate/ agrobiodiversitate;
  • Benzi floricole cu funcție meliferă și estetică în fermele/gospodăriile pomicole, viticole și legumicole.

 

• Acțiuni pentru o utilizare durabilă și redusă a pesticidelor, în special a pesticidelor care prezintă un risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu
  • Practici culturale verzi de inlocuire a pesticidelor prin intermediul culturilor asociate cu plante repelente (ex. Cultura de tomate asociată cu cultura de crăițe; căpșuni/usturoi) și prin utilizarea de preparate naturale din plante;
  • Practici culturale de etichetare a produselor agricole prin intermediul unei etichete verzi în culori (Rezidscore) și a unei aplicații digitale la dispoziția consumatorilor;
  • Practici agroculturale de precizie prin utilizarea dronelor pentru gestiunea bolilor și dăunătorilor cu scopul reducerii cantității de pesticide;

 

• Acțiuni de îmbunătățire a bunăstării animalelor sau de combatere a rezistenței la antimicrobiene.
  • Practici de bunăstare animală (oaie, pasăre, porc, vacă) în gospodăriile/ fermele de familie/ PGL-uri ce produc produse agricole/ hrana din scheme de calitate (ecologic, biodinamic, montan, tradițional, DOP, IGP, TSG) și a celor din zonele de agromediu (M10/APIA) respectiv din zonele cu constrângeri naturale și specifice (M13 APIA).

 

Capitol 4. Legislația națională – O.M. 1253 / eliminarea birocrației excesive

• Eliminarea înregistrării anuale în sistemul de agricultură ecologică astfel încât înregistrarea să fie unică, doar laintrarea operatorilor în AE – se înregistreaza pentru prima data în sistemul de agricultură ecologică.
• Digitalizarea înregistrării operatorilor prin înregistrarea acestora într-o bază de date comună (direct de operator sau prin Asociații sau prin OC – la cererea OP) precum și înregistrarea Anexei 10 de modificare a fișei direct în platforma de către OP/ASOC/OC.
• Pentru o verificare rapidă și adecvată, propunem ca OC-urile și DAJ-urile să primească acces direct la baza de date APIA pentru a putea vizualiza și descărca Declarațiile de suprafață ale operatorilor ce desfășoară activitatea de producție.
• Fișele de înregistrare să conțină doar informațiile generale despre activități, fără detaliile ce se regăsesc apoi în extrase SNIE/ APIA/ etc. Exemple :
  • Producție vegetală – doar suprafațe totale în Convențional/ ECO + Categoriile mari de produs (cereale, livezi, legume etc)
  • Producție animalieră – doar speciile și intervale pentru numărul de capete din exploatație (între 0-20, 20-50, 50-100 etc) – știind că dinamica animalelor din exploatații nu poate fi notificată la DAJ în timp real

Spre verificare, DAJ-urile pot consulta direct documentele emise de instituțiile statului, APIA/DSV/Primării/Registru Agricol etc. așa cum este menționat la Art 5 (2) din proiectul de lege – DAJ/DAMB solicită documentele în cauză entităților emitente.

• Procesare – Propunem să existe 2 fișe:
  • 1 fișă pentru Pregatire, și
  • 1 fișă pentru Prelucrare

pentru a separa clar procesatorii propriu ziși de cei care fac doar o pregătire.

Astfel, în fiecare fișă vor fi enumerate doar spre exemplificare activitățile relevante (răcire, tocare, mixare etc), fărăa i se solicita operatorului să le bifeze. În cazul în care omite/ nu găsește bifa sau se începe o etapă nouă, nedeclarată la DAJ, atunci trebuie facută Anexa 10, aspect care a lipsit cu desăvârșire până astăzi

• Distribuție, import, export, flora spontană, procesare – să conțină doar informațiile generale despre produse, nu și listele detaliate conform nomenclatoarelor DAJ. După cum se știe pentru această categorie de OP,dinamica modificărilor în cadrul activităților ecologice ale acestora este una foarte mare. Ex: lista produselor, furnizorilor, locațiilor, rețetelor, etc.

De asemenea, propunem ca fișele să nu conțină cantități, acestea sunt estimate și uneori în funcție de cererea pe piață, deci irelevante în etapa de înregistrare. Ele se vor verifica de către OC prin verificarea registrului de intrări/ieșiri, fișe de magazie, bilanțul masic.

Toate detaliile de mai jos, cât și listele detaliate ale produselor și cantitățile se verifică la controlul efectuat de OC și raportate la MADR prin raportarile anuale (Anexa nr. 7 a OM 895/2016).

 

Scopul propunerilor noastre constă în:

• Simplificarea activității de înregistrare în AE – considerată de ani de zile de către operatorii din AE mult prea complicată și nemotivantă, ce atrage după sine anual renunțarea la activitatea ecologică a unui număr foarte mare de operatori, iar pentru cei activi alocarea de resurse mult prea mari pentru înregistrare cu extrem de multe detalii ale exploatațiilor/ activităților, detalii care oricum sunt verificate și confirmate prin Certificatele emise de către OC.
• Eficientizarea activității personalului DAJ, dar și a operatorilor prin reducerea necesității înregistrării Anexei 10 (fosta Anexa 13) la DAJ și eliberarea acestora de birocrație inutilă în favoarea alocării resurselor pentru dezvoltarea activității individuale ecologice ce va contribui negreșit la dezvoltarea întregului sector AE.
• Eliminarea creării blocajelor la certificare, NOU apărute – Conform Noului Catalog de Sancțiuni din OM 312/2021 s-a eliminat sancțiunea RS, astfel toate eventualele erori, modificări/ diferențe care pot interveni, dinamica animalelor din exploatație vor fi cu sancțiunea CA.
• Păstrarea înregistrării SIMPLE a comercianților/ procesatorilor. După cum se știe activitatea economică a acestora este foarte dinamică și orice modificare de activitate neînregistrată inițial la DAJ, va fi în final o neconformitate cu CA – Cerere de ameliorare, deci blocante la emiterea certificatelor. Eventuala notificare prin Anexa 10 a DAJ pentru un produs/ etapă/ rețetă în plus este o acțiune nouă și nedorită în gestionarea administrativă în relația cu MADR pentru acești OP.
• Păstrarea Anexei 10 doar la modificările descrise în Anexa 10 cu excepția lit h) și k) care presupun doar corectare de erori sau modificări ale exploatației de ordinul codificări parcele, remăsurare suprafețe, dinamica animalelor din exploatație, sau dinamica produselor comercializate, etapelor de procesare, etc..

 

Capitol 5. Cercetare și Inovare BIO

Acțiunea 1: Susținerea participării la programele de cercetare-inovare naționale și internaționale a tuturor entităților legale, de stat sau private, care au codul PIC (un număr format din 9 cifre) de identificare a organizațiilor care participă la programele UE de finanțare a cercetării și inovării;

 

Acțiunea 2: Selectarea proiectelor de cercetare-inovare din agricultură și zootehnie, acvacultură și industria alimentară ecologică și de dezvoltare rurală durabilă finanțate prin programele naționale (PN) și  sectoriale (ADER)  și internaționale (Orizont 2020) în perioada 2015 – 2022 și identificarea rezultatelor inovative ale acestora, aplicabile imediat în producție;

Conform Anexei 1, în România numărul de proiecte de cercetare – inovare specifice agriculturii ecologice (33, din care H2020 + CORE Organic – 12; ADER – 13; MADR reorganizare – 5 și MEC – 3), nivelul de finanțare (circa 4,5 milione Euro, din care: 2,57 milioane euro finanțare națională și 1,93 milioane euro finanțare internațională) și ponderea cercetării și inovării agroecologice în finanțarea națională (5,56%) și internațională (0,03%) în perioada 2015 – 2022 au fost  la fel de modeste ca și evoluția suprafaței cultivate în sistem ecologic. Dacă între nivelul de dezvoltare al cercetării-devoltării și inovării în agricultura ecologică și suprafața agricolă cultivată în sistem ecologic este o corelație pozitivă, ar trebui ca în anul 2023 suprafață cultivată în sistem ecologic să depășească 5% din suprafața agricolă a României, semn clar că obiectivul de 25% din suprafața agricolă în sistem ecologic în anul 2030 se poate realiza. Acest lucru se poate estima la începutul anului 2022, după ce Departamentul de agricultură ecologică din cadrul  MADR va centraliza informațiile furnizate de Organismelor de Inspecție și Certificare privind situația agriculturii ecologice în anul 2021 și apoi, se va putea face printr-o activitate susținută de Diseminare, comunicare/ publicare și implicare în fermele ecologice și zone rurale a rezultatelor științifice obținute în proiectele de cercetare-inovare finanțate prin programele de cercetare – inovare naționale și internaționale de specialitate în ultimii 8 (opt) ani. În acest caz, un instrument util poate fi elaborarea și/sau difuzarea de Rezumate Practice (5 – 25) în cadrul fiecărui proiect de cercetare-dezvoltare și inovare privind agricultura ecologică și dezvoltarea rurală, rezumate care pot fi elaborate conform  modelului EIP AGRI, care se găsește pe site-ul https://ec.europa.eu/eip/agriculture/en/content/eip-agri-common-format

 

Acțiunea 3: Intensificarea cercetării și inovării în agricultură și zootehnie, acvacultură și industria alimentară ecologică și de dezvoltare rurală durabilă;

Pentru susținerea cercetării și inovării în agricultura ecologică și dezvoltarea rurală durabilă  în perioada 2023 – 2030, Ministerul Cercetării-dezvoltării, Inovării și Digitalizării și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vor:

– majora ponderea bugetului aferent proiectelor de cercetare – inovare în agricultura ecologică și dezvoltarea rurală durabilă prin  alocarea a 25% din bugetul aferent Planului Național de Cercetare-dezvoltare și Inovare pentru perioada 2023 – 2028 în domeniul agriculturii, silviculturii și dezvoltării rurale acțiunilor cu tematică specifică sau importantă pentru sectorul producției ecologice și dezvoltării rurale durabile. În sfera cercetării se vor înscrie, printre altele, modificarea comportamentelor fermierilor și ale consumatorilor, obținerea de producții mai mari, stabile și de calitate la culturi agricole și animalele crescute în sistem ecologic, producerea de sămânță și de material săditor și de prăsilă valoros, biodiversitate, mai ales genetică, tehnologii agricole și alimentare ecologice, alternative la produsele controversate etc.;

 

– utiliza fondurile pentru agricultura ecologică și dezvoltarea rurală durabilă, în special pentru salarizarea participanților (cercetători, tehnicieni, laboranți, informaticieni etc.) la proiectele de cercetare – inovare de agricultură, inclusiv zootehnie, acvacultură și industrie alimentară ecologică și dezvoltare rurală conform HG nr. 8/2018 pentru Aprobarea Planului Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare pentru perioada 2015 – 2020, inclusiv cheltuielile de deplasare ale acestora, dotarea unităților de cercetare – inovare cu echipamente de laborator, de câmp și de transport specifice agriculturii ecologice, pentru construirea/amenajarea de spații de păstrare a semințelor și a materialelor de plantat și de creștere a animalelor de prăsilă ecologice și pentru depozitarea semințelor și a materialelor de plantat și a produselor piscicole și alimentare certificate ecologic și pentru cheltuieli indirecte (de regie) specifice oricărui tip de proiect.

 

– stimula tinerii absolvenți de Licee și Universități Agricole și de Medicină Veterinară, cu media generală minimă 9.00, să lucreze în cercetare și inovare în agricultură, piscicultură, industria alimentară ecologică și dezvoltarea rurală durabilă prin acordarea de burse și diplome pentru participarea la cursuri de perfecționare și salarizarea conform HG nr.8/2018.

 

De asemenea, Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) va sprijini cercetarea și inovarea în agricultură, acvacultură și industria alimentară ecologică și de dezvoltare rurală durabilă  prin:

 

– creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene din programul Horizon Europa pentru agricultură, acvacultură și industria alimentară ecologică și dezvoltare rurală durabilă;

O oportunitate de actualitate este, clusterul 6 ”Alimente, Bioeconomie, Resurse Naturale, Agricultură și Mediu”al programului de cercetare – inovare ”Horizon Europa”, lansat urmare a Deciziei  Comisiei Europene C(2021) 4200 din 15 iunie 2021, care este deosebit de complex (conține 7 tipuri de apeluri – BIODIV, FARM2FORK, CIRCBIO, ZERTOPOLLUTION, CLIMATE, COMMUNITIES și GOVERNANCE, iar fiecare apel, numeroase destinații),  are un buget pe măsură (1020,53 milioane Euro pentru apelurile din anul 2021 și 900,64 milioane Euro pentru cele din 2022) și a fost lansat în acest an cu depunerea ofertelor de cercetare începând din 22 iulie 2021 și se va încheia la sfârșitul anului 2022.

 

– valorificarea bunelor practici privind activitățile de cercetare – inovare în agricultura ecologică și dezvoltarea rurală, inclusiv participarea la proiectele naționale și internaționale de agricultură ecologică ale unităților de cercetare-dezvoltare și inovare (UCDI)  de stat, din rețeaua ASAS și a Ministerului Cercetării-Dezvoltării, Inovării și Digitalizării și private, prin vizite de documentare,  mese rotunde și alte forme de comunicare de specialitate;

 

– zonarea/regionarea cercetării agroecologice și alimentare și de dezvoltare rurală durabilă în funcție de experiența în agricultura ecologică și dezvoltare rurală durabilă a UCDI de stat și private și de nivelul de dezvoltare a agriculturii ecologice pe agroecosisteme și regiuni de dezvoltare;

 

–  organizarea de cursuri  de formare profesională și schimb de experiențe în domeniul cercetării agricole, piscicole și alimentare ecologice și al dezvoltarii rural durabile pentru toți cei care lucrează în cercetarea și inovarea agroecologică și pentru fermieri și alți întreprinzători din mediul tural interesați de agricultura ecologică și dezvoltarea rurală;

 

– cooperarea cu UCDI de agricultură, acvacultură și industrie alimentară ecologică și de dezvoltare rurală durabilă din țările membre UE și Non UE, precum Elveția, cu structurile de specialitate ale UE și cu organizații internaționale precum IFOAM și IFOAM-UE;

 

Acțiunea 4. Participarea la programele de cercetare naționale și internaționale cu proiecte de cercetare pe bază de concurs și evaluarea și supervizarea desfășurării acestora de către 3 (trei) experți independenți, respectiv de alți 2 – 3 experți, sunt elementele cheie ale proiectelor de cercetare-inovare de succes din orice domeniu științific, inclusiv în agricultura ecologică și dezvoltarea rurală durabilă.

 

Acțiunea 5: Folosirea tuturor metodelor de cercetare-inovare în agricultura ecologică și dezvoltarea rurală durabilă: cercetare fundamentală, cercetare experimentală aplicativă și cercetarea participativă. Pentru dezvoltarea agriculturii ecologice și a zonelor rurale din toate punctele de vedere și într-un timp relativ scurt, este nevoie de cercetări fundamentale de genetică, fiziologie, agroecologie, bioresurse alimentare, dezvoltare rurală etc., cu durata de 3 – 4 ani, de cercetări experimentale de ameliorare a plantelor și animalelor, agrofitotehnie, creșterea animalelor și prelucrarea produselor agricole și alimentare, cu durata de 4 – 5 ani, și de cercetări participative de tip ”on farm” cu durata de 2 ani pentru validarea și transferul rezultatelor științifice și tehnico-economice în producție.

 

Acțiunea 6. Exploatarea sinergiei dintre cercetarea și inovarea în agricultura convențională și cea ecologică;

Între cercetarea și inovarea în agricultura ecologică și cea convenţională există o anumită sinergie, pe de o parte în ceea ce privește cercetarea fundamentală în domeniul geneticii și fiziologiei plantelor și animalelor, agroecologiei, bioresurselor alimentare, dezvoltare rurală sustenabilă etc. și, pe de altă parte,  proiectele de cercetare – inovare de agricultură convențională desfășurate în ultimii 8 ani din Anexa 1 referitoare la conservarea resurselor de germoplasmă vegetală și animală, apreciate de noi ca potrivite și pentru agricultura ecologică. Pentru a putea exploata această sinergie este nevoie, totuşi, de cercetare şi inovare specifică agriculturii ecologice.

 

Acțiunea 7. Elaborarea Planului Național de Cercetare și Inovare în Agricultura Ecologică și Dezvoltare Rurală Durabilă pentru perioada 2023 – 2026 și 2027 – 2030  după modelul U.E. și consultarea asociațiilor profesionale de profil și a fermierilor ecologiști și a celor convenționali interesați de tehnologiile agro-ecologice în contextul reducerii drastice a tipurilor de pesticide, reprezentativi din România și a ASAS., structurat pe 5 domenii distincte: Sisteme agroecologice și alimentare sănătoase și prietenoase cu mediul înconjurător; Conversia la agricultura ecologică și consolidarea întregului lanț valoric, Biodiversitate sustenabilă și Poluare zero, Bioeconomie și Economie Circulară  și Servicii ecosistemice și pe 4 tipuri de finanțare, în funcție de scopul și rezultatele așteptate: Cercetare – Inovare (RIA), Coordonare și sprijin (CSA), Inovare (IA) și Cofinanțare (Co-fund).

 

Acțiunea 8 . Prevenirea fraudei și consolidarea încrederii fermierilor și a altor întreprinzătoti din mediul rural în cercetarea – inovarea în domeniul agriculturii, acvaculturii și industriei alimentare ecologice și a dezvoltării rurale durabile, prin transparență totală și control riguros de specialitate a întregului proces de proiectare: elaborarea și lansarea programelor de cercetare – inovare, evaluarea, câștigarea, desfășurarea și valorificarea proiectelor de cercetare – inovare.

 

Acțiunea 9. Diseminare, comunicare/publicare și implicare

Orice proiect de cercetare – inovare din domeniul agriculturii ecologice va acorda o atenție deosebită și activităților de diseminare, comunicare/publicare și implicare pentru a avea garanția că rezultatele proiectului se aplică în producție și banii de la proiect au fost cheltuiți eficient. De asemenea, diseminarea rezultatelor cercetării și inovării va fi încurajată și prin intermediul parteneriatului european pentru inovare AGRI și al sistemului de cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS), în scopul promovării unei creșteri generale a producției ecologice și a dezvoltării rurale durabile.

 

Cercetare și Inovare

1. Stațiunile de cercetare din cadrul USAMV-urilor să intre în AE (pe modelul USAMV Cluj-Napoca);
2. Culturile înființate să fie 50% pentru autofinanțare și 50% pentru producere MRP ecologic, necesar înființării de culturi eco, conform cu nevoilor identificate în Axa I;
3. Tehnologiile și sistemele de producție ecologice să fie utilizate în scopul reducerii utilizării resurselor, creșteriirandamentelor și schimbărilor climatice;
4. Crearea unui Institut Național de Cercetare dedicat Agriculturii Ecologice – coordonare națională;
5. Toate temele de cercetare să fie stabilite/elaborate în funcție de nevoile fermierilor din sistemul AE;
6. În baza rezultatelor reale ale culturilor gestionate în sistem AE, elaborarea de ghiduri de bune practici ecologice peculturi accesibile publicului larg, în special OP din AE (ex.: Tehnica cultivării pomilor fructiferi în sistem ecologic – FIBL FDE);
7. Toți studenții de la USAMV – obligatoriu în fiecare an să aibă un Curs de AE per culturi sau specializări + 1 lună pe an Practică la stațiunile proprii de cercetare/ ferme didactice ecologice;
8. Organizarea zilelor Porților Deschise pentru fermieri – de 2 ori pe an, în toate stațiunile de cercetare cu activitate în AE, cu sesiuni de întrebări și răspunsuri. Promovarea lor să fie făcută pe toate site- urile MADR/DAJ/APIA/AFIR și anunțate la emisiunea Viața Satului de pe TVR1.

Indicatori:         responsabil     Ministerul Educației/ MADR/ elaborare programă   per an de         studii/  practica instituționalizată / deadline maxim 1 an/ aplicarea imperativ din anul școlar 2023-2024.

 

 

Asociația BIOTERRA –Președinte, Myklos Nagy și Director General, Albert Imre

FNAE – Președinte, Toncea Ion și Secretar General, Avram Fitiu

Bio Romania – Președinte, Avraham Marian Cioceanu și Secretar General, Elena Ilie

Asociația Organismelor de Control din Agricultura Ecologică – Președinte, Liliana Ciobanu