Să realizăm compatibilitatea alimentaţiei
Ȋncă din antichitate HIPOCRATE ne-a recomandat că :” Alimentele să vă fie medicamentele şi medicamentele să vă fie alimente”cu scopul de a conştientiza cum să ne hrănim ca să putem trăi sănătoşi. Acest dicton este însă prea puţin respectat, mai ales în zilele noastre.
Alimentaţia a devenit haotică, dictată de factori economici, de obişnuinţe sau de arta culinară,ţinând cont mai mult de modă, aprecierea subiectivă şi profit, decât de nevoile reale ale consumatorului.
De aceea trebuie să analizăm , care ar fi posibilităţile pentru remedierea carenţelor sau a greşelilor pe care le facem în alimentaţia curentă astfel încât să asigurăm condiţiile optime de nutriţie şi starea de bine.
În primul rând trebuie să alegem alimentele cu care ne hrănim în funcţie de activitatea desfăşurată, de perioada zilei, de anotimp şi starea fizică a organismului.
În al doilea rând trebuie să alegem combinaţia ideală de alimente la o masă, care să fie dictată de raţionalitate, şi nu de plăcerea emoţională dată de un anumit gust sau de senzaţia oferită de „burtă plină”.
Alimentele sunt grupate, în funcţie de proprietăţile fizico-chimice, în cinci grupe mari :
– proteinele, în care putem enumera carnea, laptele, brânzeturile, ouăle etc.
– amidonoasele, din care fac parte produsele de panificaţie, zahărul, cerealele, cartoful etc.
–vegetalele, cum sunt toate zarzavaturile şi fructele
–lipidele, care sunt grăsimi cum ar fi uleiurile, untul, smântâna, frişca etc.
–iritanţi, adică mirodeniile , ceapa, usturoiul, ardeiul iute etc.
Pentru a fi digerat, fiecare tip de hrană are nevoie de un anumit tip de suc gastric şi de enzime. În sistemul digestiv însă nu avem în acelaşi timp mai multe feluri din aceste substanţe, fapt care ne recomandă, pe cât posibil, ca să consumăm la o masă numai un fel de mâncare. Unele se descompun în mediu alcalin, cum sunt amidonoasele, iar altele cu ajutorul acidului gastric ca şi proteinele. Deoarece cele două medii cu efect contrar se neutralizează, digestia va fi îngreunată sau complet blocată în cazul în care consumăm două feluri de mâncare din grupe diferite. Situaţia creată prin neconcordanţă este şi mai gravă dacă facem această combinaţie greşită într-o farfurie. Un exemplu cunoscut este friptura cu garnitura de cartofi prăjiţi. Gustul este foarte bun, senzaţia de saţietate la fel ( apare şi o somnolenţă plăcută după o masă copioasă ), numai că sistemul digestiv consumă din greu energie, iar asimilarea de către celule este practic extrem de redusă. Se mai întîmplă şi altceva. Hrana rămasă nedigerată suferă două procese, o parte fermentează iar ce rămâne intră în putrefacţie.
Aceste procese se desfăşoară deoarece masa nedigerată constituie un mediu biologic fertil pentru agenţii patogeni, care o descompun şi crează prin aceasta un exces de aciditate, care aduce modificări în structura sângelui şi un consum ridicat de oxigen ( altă cauză a somnolenţei ).
Pentru a avea la dispoziţie când este nevoie de substanţe şi enzime pentru digestie, sau asimilare în cantitate suficientă ,au fost stabilite combinaţiile optime ale grupelor de nutrienţi numite compatibilităţi de alimentaţie. Se recomandă să pregătim masa cu următoarele
combinaţii :
-proteine cu vegetale
-amidonoase cu vegetale
-grăsimi cu vegetale sau cu amidonoase
Să evităm combinaţiile următoare :
-proteine cu amidonoase
-proteine cu grăsimi
-proteine animale cu proteine lactate
Să încercăm să ne dezobişnuim să mâncăm cerealele cu lapte, peştele cu orez, carnea cu cartofi sau brânza cu pâine.
În cazul unei combinaţii corespunzătoare a alimentelor, timpul necesar digestiei şi al asimilării este de numai 3-4 ore, iar organismul foloseşte puţină energie pentru acest proces. În cazul combinaţiilor necorespunzătoare, timpul necesar digestiei poate atinge 12 ore. În acest timp se va suplimenta alimentaţia cu încă o masă, care măreşte cantitatea substanţelor nedigerate.
Mai avem câteva observaţii utile :
-la o masă, pe cât posibil să consumăm doar un singur aliment
-să bem apă sau lichid cu o jumătate de oră înainte de masă sau cu o oră după masă
-să consumăm fructe pe stomacul gol si nicidecum după masă
-este inutil să consumăm multe proteine, deoarece acestea se acumulează în mare parte, dat fiind faptul că organismul pentru a produce energie foloseşte în primul rând glucoza şi fructoza, cat timp sunt disponibile
-dacă dorim să consumăm ,prin excepţie o proteină cu grăsime(Ex: brânză cu smântână) este posibil alăturând şi o salată de legume.
Aici trebuie să menţionăm şi faptul că este foarte important, tot din motivele mai sus amintite, combinaţia alimentelor cu medicamentele administrate în cazul tratamentelr terapeutice. Efectul medicamentelor poate fi amplificat în combinaţie judicioasă cu alimente compatibile mărind astfel capacitatea de asimilare şi transportul accelerat al substanţelor active ( cereţi sfatul medicului ).
Să asigurăm în totalitate necesarul de enzime
Edward Howel a descoperit că enzimele sunt în fiecare fiinţă vie şi sunt purtătoarele vieţii. Ele dau viaţă hranei noastre. Nu există vreo diviziune celulară, creştere sau producere de materie vie fără acestea. Ele ghidează procesele chimice în fiecare organ al omului, animalului sau plantei.
Enzimele, care lucrează în organismul nostru sunt aproximativ de 2700 de tipuri şi se pot grupa în două mari categorii : – digestive ,care descompun alimentele în componente elementare
– metabolice, care folosesc nutrienţii pentru a regenera sau a produce ţesuturi
Organismul nostru se gospodăreşte cu “armata” de enzime, care-i stă la dispoziţie şi le utilizează grupate sau nominalizate în funcţie de necesităţi.
Pentru digestie se estimează, că este necesar de patru ori mai multe enzime decât la metabolism. Aceasta înseamnă că pentru îndeplinirea tuturor funcţiilor digestive, în mod corespunzător, trebuie să ne hrănim cu alimente, care conţin din belşug enzime active.
Dacă consumăm multă mâncare gătită, trecută prin foc, tratată cu substanţe chimice sau radiate pentru conservare(procese care distrug în totalitate enzimele), organismul nostru va fi silit să ia elementele necesare pentru digestie din surse proprii ,cu eforturi suplimentare şi exces de energie, cauzând inevitabil tulburări de funcţionare, adică boală.
Practic, soluţia este să consumăm zilnic, din belşug hrană vie cu enzime, care ajungând în cavitatea bucală se activează la umiditate şi căldură, intrând direct în activitatea de digestie sau călătoresc mai departe şi contribuie la procesele de metabolism şi în funcţiile organelor din corpul nostru.
Este foarte important să ştim, că fiecare tip de enzimă este creat doar pentru un anumit efect.
Cu cât consumăm mai multe alimente vii şi proaspete, care conţin cantităţi însemnate de enzime, cu atât vom avea mai multe surse de energie şi rezistenţă.
Pentru siguranţa zilei de mâine
În condiţiile stilului de viaţă rezultat din activităţi pline de stress, cu program variat de lucru, alternat cu ore de odihnă din ce în ce mai puţine, în care se intercalează pauze de masă neregulate, este nevoie de o rezistenţă fizică şi psihică deosebită.De aceea este important să îmbunătăţim raţional alimentaţia, obiceiurile şi punerea în aplicare a practicilor, care diminuează probabilitatea apariţiei bolilor.
Sunt multe de făcut pentru păstrarea sănătăţii noastre şi a celor din grija noastră, dar avem deja la îndemână un dar al naturii, cu ajutorul căruia ne putem întări organismul încărcându-l cu toate substanţele necesare pentru buna funcţionare.Acesta este sucul proaspăt obtinut din iarba( sau mai bine zis din vlăstarii vii )de grâu, consumat zi de zi, ne oferă toate elementele cu care trebuie să completăm rezervele organismului nostru, să facem faţă cu succes solicitărilor cotidiene pentru a ne bucura de viaţa sănătoasă.
Dar despre acest suc miraculos vom mai vorbi in numerele viitoare a revistei România Bio.